Productivitatea la porumb - subiect intens discutat la evenimentul APPR

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat pe 8 decembrie a.c. evenimentul de premiere a producătorilor care în anul 2016 au obţinut rezultate bune la cultura de porumb, în sistemele irigat şi neirigat. În aceeaşi zi a fost ales şi un nou Consiliu Director, la preşedenţia căruia a rămas, în continuare, dl Arnaud Perrein.

Evenimentul intitulat „De la fermieri pentru fermieri“ s-a bucurat de prezenţa dlui Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, care le-a vorbit agricultorilor despre potenţialul agriculturii româneşti şi a adus în discuţie şi subiectul organismelor modificate genetic. „Şi Europa începe să înţeleagă importanţa plantelor modificate genetic, am văzut schimbări în poziţia unor state membre, chiar dacă altele sunt destul de virulente în acceptarea acestora, precum Grecia, Austria, Ungaria. Totuşi ştiinţa nu stă pe loc şi cred că mai devreme sau mai târziu agricultorii vor trebui să profite cu adevărat de ultimele rezultate în materie. La Bruxelles, în cadrul unei conferinţe, americanii ne-au apostrofat că noi, europenii, suntem cu 40 de ani în urma lor. Desigur că această observaţie nu a căzut nimănui bine, dar probabil că nu este o mare minciună în ceea ce s-a spus“, a declarat ministrul Agriculturii.

Acesta a încurajat membrii APPR să îndeplinească scopul organizaţiei, acela de a creşte productivitatea la cultura de porumb şi chiar să-i depăşească pe francezi în privinţa randamentului pe unitatea de suprafaţă. Totodată, a adus la cunoştinţa fermierilor că, începând cu anul viitor, MADR va acorda un ajutor cuplat la cultura de sorg. „Deja am discutat cu colegii, ca din 2017 să prevedem un ajutor cuplat la sorg deoarece producţia este mult mai slabă, de până în 2 t/ha, faţă de cea de porumb, de 9-10 t/ha, cât se obţine într-un an normal. În aceste condiţii, sigur că trebuie să dăm o compensaţie şi consider că propunerea va fi acceptată de CE, pentru că este normal să încurajăm această cultură, care este de cinci ori mai bună la fixarea bioxidului de carbon faţă de porumb, având astfel efect benefic asupra mediului.“

În cadrul evenimentului a luat cuvântul şi dl Nicolae Sitaru, unul dintre membrii fondatori ai APPR: „Sper ca la următoarele alegeri, când vom vorbi despre producţia medie de porumb la nivelul ţării, să nu mai vorbim de 4 t/ha, ci de cel puţin 6 t/ha, cu toate că nu ar fi greu să ajungem chiar şi la 8 t/ha. Aş putea pune pariu cu oricine că producţia de porumb a fermierilor prezenţi în sală este una comparabilă cu cea de la nivel european, chiar şi acum, în 2016. Aşadar, există potenţial în România, dovada vie fiind fermierii care realizează producţii bune, europene. Mi-aş dori să vorbim de producţii mult mai mari şi practic acesta este rolul principal al asociaţiei, să ne înveţe ce hibrizi să cultivăm, când să-i cultivăm, ce tehnologie să aplicăm astfel încât producţia de porumb să crească în avantajul tuturor, al fermierilor şi al ţării, pentru că am putea exporta mai mult. Nu ar fi firesc ca România, care cultivă porumb pe 2,6 mil. ha de porumb, să nu ajungă peste patru ani la o producţie minimă de 15 milioane de tone, şi acest lucru ar trebui să fie şi un angajament al preşedintelui“. Profitând de prezenţa ministrului Agriculturii, dl Sitaru a vorbit despre problema pe care o ridică măsura de înverzire, aceea de a cultiva plante verzi pe aproape un sfert din suprafaţa fermei, în condiţiile în care terenul poate fi considerat înverzit deoarece este ocupat în proporţie de peste 50% cu culturile de toamnă. „Nu ştiu dacă măsura de înverzire îşi găseşte rostul şi poţi s-o pui şablon pentru orice ţară şi în orice condiţii. Probabil că înverzirea se justifică acolo unde se practică monocultura de porumb. Sunt nişte reguli trăznite, care spun să înfiinţezi o cultură la jumătatea lunii noiembrie, când există riscul să nu răsară şi să mai producă ceva. O altă regulă europeană aberantă este cea care face referire la gâsca cu gât roşu şi necesitatea de a lăsa o porţiune din cultura de porumb nerecoltată pentru ca aceasta să aibă hrană. Măsura ar fi trebuit să prevadă o risipă mai mare la recoltare, astfel încât pasărea să găsească hrana necesară pe mirişte.“ Privitor la sprijinul pe care Ministerul Agriculturii intenţionează să-l acorde pentru cultura de sorg, dl Sitaru a dorit să sublinieze faptul că piaţa internă de valorificare a producţiei este foarte îngustă, existând un singur cumpărător şi că măsura poate fi sortită eşecului.

Învitat la prezidiu, dl Adrian Mocanu, reales în funcţia de vicepreşedinte al APPR, a susţinut faptul că în doi ani România va deveni principalul producător de porumb din comunitatea europeană. „Fac pariu cu oricine că aşa se va întâmpla. Sper să devenim mai deştepţi, mai bine intenţionaţi şi cu dorinţă mai mare de unire pentru că unirea face puterea şi nu este o vorbă în van. Ar fi în interesul nostru să fim mai uniţi pentru că fermierii europeni sunt de sute de ani unul lângă altul. La noi va mai exista o perioadă această reticenţă. Avem impresia că trebuie să avem mai mult pământ, dar părerea mea este că dorinţele agricultorilor ar trebui să meargă către o agricultură intensivă şi nu extensivă.“

Alături de vicepreşedintele APPR a luat cuvântul şi dl Lucian Buzdugan, membru în cadrul Consiliului Director al asociaţiei, care a propus ca agricultorii care lucrează suprafeţe agricole mici să primească sămânţă hibridă, a cărei valoare să fie scăzută din subvenţie, şi să nu mai folosească sămânţă necertificată, astfel încât să crească producţia naţională de porumb. „Am putea creşte producţia de porumb dacă pe cele 800.000 ha, care astăzi sunt cultivate cu sămânţă necertificată, luată direct din pătul, am cultiva sămână hibridă de înaltă valoare. Numai prin această măsură simplă am creşte producţia medie pe România cu 1,2 t/ha şi am ajunge uşor la un randament de 5,2 t/ha. Este nedrept să ai cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb din Europa şi să fii pe ultimul loc la producţie“, a susţinut dl Buzdugan. O altă propunere venită din partea domniei sale a fost de a acorda Arabiei Saudite posibilitatea de a investi în România, în construcţia sistemelor de irigaţii, pentru că aceasta dispune de fonduri financiare însemnate, dar depinde în mare măsură de importul de produse agricole. „Din 2017, saudiţii nu vor mai avea voie să folosească apa subtereană pentru irigaţii şi vor deveni dependenţi de producţia din alte ţări. Putem să le oferim posibilitatea să investească în România, în sistemele de irigaţii, pentru că noi ducem lipsă de fonduri de investiţii. Ei au bani, dar nu au mâncare şi putem să le dăm produse agricole în schimbul acestei investiţii. România nu consumă mai mult de jumătate din potenţialul agricol pe care îl are. Ce rămâne, se exportă.“ Domnul Buzdugan a dorit să tragă un semnal de alarmă în privinţa aprovizionării scăzute cu fosfor a terenurilor din România: „60% din suprafaţa agricolă a României are un nivel foarte scăzut de fosfor, de 18 mg/kg sol. Următoarea ţară din acest clasament înregistrează astfel de probleme pe 30% din suprafaţă. Suntem într-o situaţie gravă şi, cât mai există fosfor în lume, trebuie găsite soluţii pentru refacerea nivelului de fertilitate a solului“. Referitor la sorg, dl Buzdugan a afirmat că cea mai mare problemă a acestei culturi o ridică costreiul, Sorghum halepense, pentru care nu există soluţii de combatere.

Emil Dumitru, membru al asociaţiei, a vorbit despre importanţa găsirii unei formule de parteneriat public-privat pentru dezvoltarea cercetării româneşti, atât de necesară pentru creşterea producţiilor agricole. Acesta a mai vorbit şi despre posibilitatea condiţionării subvenţiei de utilizarea seminţelor certificate astfel încât randamentul agricol la nivelul ţării să crească. Un alt mesaj pe care dl Dumitru a dorit să-l transmită fermierilor prezenţi la eveniment a fost cel de unire, de o mai bună organizare pentru următorul program al Politicii Agricole Comune, care va începe din 2020. „Cum vedem noi agricultura după anul 2020? Avem o şansă în 2019, când vom deţine preşedinţia Comisiei Europene, să negociem specificitatea agriculturii româneşti? Este nevoie de mai puţine orgolii în agricultură şi de mai multă muncă în echipă pentru că noi, fermierii, ar trebui să facem o singură politică, cea agrară. Avem o şansă unică să reuşim împreună ceea ce oamenii politici de la aderarea României la UE nu au reuşit, o reaşezare a subvenţiilor şi o piaţă de desfacere mai bună.“

Rezultate bune la densităţi crescute
Din partea Institutului francez pentru agricultură (Arvalis) a fost prezent dl Gilles Espagnol, directorul secţiunii porumb. Acesta a vorbit despre organizarea institutului, de faptul că sunt finanţaţi în mare măsură de agricultori, care dau practic direcţiile de cercetare ale unităţii. Arvalis este un institut de cercetare aplicată, iar printre principalele culturi studiate se află şi porumbul. Aspectele genetice sunt intens cercetate şi a pus în aplicare metode inovatoare de culegere a informaţiilor, necesare în selecţia hibrizilor. „Progresul înseamnă hibrizi performanţi. Azi, genetica este responsabilă de 2/3 din progresul realizat. În ultimii ani însă, progresul încetineşte şi asta se relizează din cauza încălzirii climei. Numărul zilelor de stres, cu peste 30 grade Celsius a crescut. În ultimii 20 de ani, necesarul de apă la porumb a crescut accelerat. Cele mai importante faze când porumbul are nevoie de apă sunt în perioada de creştere, dar mai ales în cea de înflorire. În acest an, Franţa a obţinut o producţie la porumb mai slabă deoarece stresul hidric s-a instalat în faza de umplere a boabelor. Dacă stresul ar fi intervenit mai devreme, rezultatele erau şi mai scăzute. Cei mai productivi hibrizi pe care îi putem alege sunt cei care dau cele mai bune rezultate în sistem irigat. Nu poţi obţine rezultate eficiente la porumb în sistem neirigat dacă nu alegi acel hibrid care realizează cele mai bune producţii la irigat. Practic, trebuie să alegi acei hibrizi care în condiţii nelimitante dau rezultatele cele mai bune“, a afirmat dl Espagnol. Cercetătorul francez a adus la cunoştinţa fermierilor români faptul că studiile referitoare la consumul de apă al porumbului nu este atât de mult influenţat de densitatea folosită la semănat. Testele s-au făcut pe densităţi de 75.000 plante/ha, 90.0000 plante/ha, 105.000 plante/ha şi 120.000 plante/ha. „Concluzia este să optaţi pe o densitate cât mai mare, dar nu excesivă. Nu are rost să faceţi economie la sămânţă.“

Un invitat apropiat al APPR, care a susţinut constituirea şi dezvoltarea acestei asociaţii, este dl Luc Esprit, consilier în cadrul Confederaţiei Europene a Producătorilor de Porumb (CEPM). Acesta a susţinut în cadrul manifestării o prezentare referitoare la modul de organizare al profesioniştilor din sectorul agricol.

Nu în ultimul rând, fermierii au putut afla şi despre Inovagria, un soft performant dezvoltat de compania Siveco, care poate să-i ajute în eficientizarea procesului de obţinere a subvenţiilor, în administrarea contractelor de arendă şi în monitorizarea permanentă a proceselor desfăşurate în cadrul fermelor.

O asociaţie cu scop tehnic
Despre activitatea Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi realizările acesteia a vorbit dna Alina Creţu, director executiv. APPR reprezintă interesele filierei profesionale a cultivatorilor de porumb şi are rolul de a reprezenta fermierii la nivelul autorităţilor române şi europene şi de a promova cultura porumbului, dar şi a celorlalte culturi de interes pentru fermierii membri. Obiectivul principal al asociaţiei este furnizarea de expertiză tehnică, comunicarea economică şi profesională pentru membrii săi, dar şi pentru organizaţiile profesionale ale fermierilor din România. „În anul 2012, când s-a înfiinţat asociaţia, membrii săi lucrau, în total, circa 90.000 ha. Astăzi, am ajuns la aproximativ 300.000 ha. Testele pe care le facem în câmp au crescut constant, la cererea fermierilor, iar rezultatele se regăsesc în raportul anual. În vara următoare vom putea face cunoscute şi primele rezultate la cerealele păioase. Anul acesta am testat 120 de hibrizi de porumb, 45 de hibrizi de floarea-soarelui, 24 de soiuri de grâu şi 15 hibrizi de sorg“, a spus dna Creţu. Din componenţa noului Consiliului Director al APPR, alături de cei amintiţi în rândurile de mai sus, mai fac parte dnii Alin Didă (Olt) şi Costin Telehuţ (Ialomiţa).

Ana IONIȚĂ