În cadrul expoziției agricole IndAgra din acest an, am stat de vorbă cu dnii Adrian Mulțescu și Marian Baronescu, reprezentanți ai Yuksel Seeds România. De remarcat este faptul că aceștia sunt producători de legume și practic dânșii au creat piața pentru semințele produse de compania turcească.
„Colaborarea cu acestă companie a început când noi, ca legumicultori, căutam soiuri și hibrizi cu o capacitate ridicată de producție, care se pot adapta la condițiile de climă și sol specifice zonei noastre de cultură”, au afirmat aceștia la începutul interviului. Semințele pentru tomate, castraveți, vinete, ardei, pepene galben și verde au fost testate de cei doi legumicultori atât în sere, solarii, cât și în câmp, și datorită rezultatelor bune obținute au decis să devină importatori ai acestei firme. Adrian Mulțescu are 2 hectare de sere și solarii în județul Olt, iar dl Baronescu cultivă în județul Dolj o suprafață de 2,5 ha de legume, din care 7.000 mp sunt acoperiți de spații protejate. „Am ales semințe din Turcia, pentru că, din păcate, cercetarea românească fie a dispărut, fie nu a mai progresat. Noi am căutat hibrizi cu potențial de producție mare, de calitate și care să producă legume gustoase, astfel încât să satisfacă cerințele pieței. În perioada 2000-2005 foloseam semințe din Olanda, dar, din cauza schimbărilor climatice, aceste varietăți nu se mai aclimatizau foarte bine și a trebuit să găsim alte variante. Ne-am orientat către această companie, am testat semințele și am observat că nu sunt probleme și se adaptează foarte bine la condițiile pedoclimatice din țara noastră”, au afirmat producătorii agricoli. În privința producțiilor realizate, la tomate, în sistem neîncălzit, poate ajunge la 120 tone/ha pe ciclu I de producție, iar pe ciclu lung de producție cantitatea poate fi de 250 tone/ha. „Un hibrid de tomate de referință pentru noi este Antalya, pentru că este rezistent și asigură o producție ridicată”, au spus aceștia. La castraveți, producția este de peste 120-130 tone/ha, pe un ciclu de cultură. „Firma cu care colaborăm creează noi hibrizi în fiecare an și important este faptul că urmăresc să corespundă cerințelor specifice fiecărei piețe în parte. De exemplu, dacă noi le spunem că piața românească cere legume de anumite dimensiuni, de o anumită culoare și fermitate, atunci laboratorul lor de cercetare încearcă să realizeze varietățile care îndeplinesc aceste caracteristici”, a spus dl Baronescu. „La cultura de pepene, în spații protejate, folosesc sistemul de palisare. În acest fel obțin timpurietate, o densitate mare de plante pe unitatea de suprafață și implicit o producție mai mare, pe care pot s-o valorific la prețuri bune”, a afirmat dl Mulțescu. „În portofoliul de produse avem un hibrid de tomate, denumit Tiger, care face fructe de culoare închisă datorită conținutului ridicat de licopen și antioxidanți. Am încercat să vindem tomate și din această varietate, însă ne mai luptăm cu mentalitatea oamenilor, pentru că nu sunt foarte deschiși la nou”, au afirmat legumicultorii. Referitor la valorificare, legumicultorii consideră că problema cea mai mare o reprezintă dezorganizarea pieței. „Legumele noastre ajung foarte greu în supermarketuri și dacă ajung să fie comercializate, prețul oferit de retaileri este mai mic cu 50% față de cel de la raft și în aceste condiții nu este avatajos. Eu vând foarte mult pe piața Craiovei și reușesc, datorită calității produselor, să vând, de exemplu, toamna, într-o perioadă de 2 luni, circa 30 de tone de castraveți la o masă de 2/1. Am tarabă în piață de mai mulți ani și oamenii știu că am produse de calitate. Pentru că vând în piață, știu ce mafie s-a creat în jurul certificatelor de producător. Comercianților le-a fost ușor să obțină aceste certificate și apoi să se dea drept producători. Aceste certificate ar trebui să se acorde doar celor care muncesc în agricultură. Pentru consumatori am un mesaj: într-un an când legumele se vând la un preț de nimic, mai multe microferme și ferme se desființează. Dacă iarna își permit să cumpere tomate din import la 7-8 lei/kg, vara poate să dea, pe legumele românești, un preț de 1,5-2 lei/kg, ca să-i permită micului fermier să se dezvolte. Anul trecut prețurile de valorificare au fost foarte mici, s-a importat foarte mult și mulți legumicultori au renunțat la activitate, iar alții, care au suferit pierderi mari, probabil își vor reveni cu greu în următorii 5 ani. În privința anului acesta, a fost unul bun pentru legumicultori, în ciuda problemelor cauzate de vreme în iarnă și în vară. Prețurile de valorificare au fost bune și sperăm ca și anul viitor să putem obține prețuri la fel de bune la vânzarea legumelor”, a spus dl Baronescu. „Guvernul trebuie să realizeze că fără sprijinirea agriculturii românești nu ne va merge bine. Va trebui să creeze politici agricole serioase, deoarece este în sprijinul economiei naționale”, a spus în încheiere dl Adrian Mulțescu.
Ana MUSTĂȚEA
