Program pentru dezvoltarea culturii de sorg în Europa

În perioada 21-22 septembrie am avut plăcerea să particip în Franţa, la Toulouse, la un program pentru dezvoltarea culturii de sorg în Europa (Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Spania, Franţa şi România), la invitaţia dlui Charles-Antoine Courtois, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg din Franţa (FNPSMS) şi al Asociaţiei Sorghum ID.

În cele două zile ne-au fost alături dl Luc Eeprit, director general FNPSMS, Sebastian Roualdes, RAGT Nutriţie Animală, Jean-Luc şi Yannick Carel Arvalis, Institutul Arvalis. În vizitele noastre din teren, i-am întâlnit de la Eurosorgho pe dl Quentin Devaud, de la Ferma de produse lactate pe dl Mr Lannes, producător de sorg pentru furaj, Gaec de Gourdou Nord şi pe dl Richard Gourmanel - tehnician lapte, în cadrul Camerei de Agricultură din Haute-Garonne. Am mai avut ocazia să întâlnim un producător de seminţe de sorg, pe dl Ricard, Béatrice Piel, inspector RAGT; Guy Meric: director tehnic Camera de Agricultură din Haute-Garonne şi Jean-Louis Borel, Inspector SOC (Serviciul Oficial de Certificare). În cea de-a doua zi am vizitat staţia de seminţe Caussade, unde am fost întâmpinaţi de dl Bloret Florent, manager plante pentru seminţe şi la O de la Mila alături de Guillaume Duboin. O altă vizită interesantă a fost la ferma dlui Henri Berges, producător de boabe de sorg în Bazièges, şi la Yvon Parayre, un agricultor din Montgazin şi preşedinte al Camerei Agricole din Haute-Garonne. Institutul vegetal Arvalis s-a prezentat prin vocea dlui Yannick Carel, Sorghum Economic, şi JeanLuc Verdier, tehnolog Sorghum.

Dl Luc Esprit, director general FNPSMS, care în luna decembrie anul trecut şi-a încetat activitatea, dar a rămas în colaborare încă un an pentru a lansa proiectul „Sorghum ID“, este un reprezentant de bază al sorgului, dar şi al acestui proiect. „Sunt aici numai pentru lansare, după care îi predau ştafeta lui CharlesAntoine Courtois, care o să se ocupe integral de acest proiect al sorgului. Denumirea proiectului vine în urma unui demers internaţional de dezvoltare al acestui sector, al sorgului“, a precizat dl Luc Esprit.

Sorgul la nivel mondial

Sorgul este a cincea cea mai cultivată cereală din lume, după grâu, orez, porumb şi orz. Sorgul (Sorghum) este un gen de plantă din familia Poaceae. Reprezentatul principal, Sorghum bicolor, este principala cereală pentru pâine în Africa, Europa de Sud, America Centrală şi Asia de Sud. Sorgul îşi are originea în Africa Ecuatorială, fiind o cereală adaptată la clima caldă şi uscată şi este folosit preponderent în preparatele tradiţionale din Africa, Europa de Sud, dar şi în America Centrală şi Asia. Este cultivat pe 42 milioane de hectare, cu 62 milioane de tone producţie, realizată predominat în Africa, America de Nord şi America de Sud. Principalii exportatori sunt SUA şi Argentina, iar principalii importatori sunt China şi Japonia. Aceştia sunt actorii principali de pe această piaţă. În ceea ce priveşte sorgul de sămânţă, avem doi jucătorii principali: SUA şi Argentina. În Europa, suprafaţa cultivată cu sorg este nesemnificativă. Suntem deficitari şi importăm sorg. În ceea ce priveşte producţia de sămânţă, europenii nu reprezintă mai mult de 3% din producţia mondială de sămânţă de sorg. Asta înseamnă că importăm multă sămânţă, mai ales din SUA, dar există şi sămânţă necertificată, mai ales în Rusia. Aşa stau lucrurile în momentul de faţă în sectorul sorgului, la nivelul entităţii franceze FNPSMS, pe care o coordonează dl Luc Esprit.

Dl Esprit a mai spus ca „am făcut această analiză, pentru a vedea care este situaţia sorgului, la un moment dat ne-am gândit să punem la punct un proiect şi în momentul de faţă, acest proiect devine realitate. Pe piaţă din Europa producatorii de sorg sunt foarte puţini, cu toate ca avem avantajele noastre, avem atuuri de natură genetică, agronomică, economică, de mediu, dar şi legislativă. Există deasemenea şi pieţe de desfacere care pot fi dezvoltate.

Un alt aspect este că sorgul nu vine în contradicţie cu nicio alta plantă de cultură, fie că este vorba de porumb sau alta planta. Este un gen de producţie complementară. S-au înregistrat progrese genetice importante în sectorul sorgului, care i-au crescut foarte mult productivitatea. Este adevărat că este un sector mai putin organizat, nu avem o structură concretă, fermieri risipiţi în toate părţile care nu comunică intre ei. Am condus această organizaţie care se ocupă şi de sorg, nu numai de porumb, iar de multe ori tindeam să îl lăsăm deoparte, să uităm de el. Acesta este un alt motiv pentru care ne-am gândit să creem acest proiect. Am făcut o analiză a situaţiei concrete, apoi am avut o idee despre cum putem lucra pe această linie. Am discutat cu toti membrii si am hotarat să facem o conferinţă, un mare congres al sorgului. Astfel am organizat, primul congres al sorgului care a avut loc la Bucureşti în noiembrie 2016, cu titlul ”Sorgul European un adevărat potenţial”. L-am organizat impreuna cu colegii noştri români şi a fost o reuşită. Aceasta a fost prima etapă a proiectului. O a doua etapă a urmat la Bruxelles. A avut loc o reformă a bugetelor de promovare, cu finanţări din partea Comisiei Europene şi am depus doua dosare in care am solicitat posibilitatea de a face promovarea sorgului în Europa. Aceste două dosare, în decembrie anul trecut, au fost aprobate, pentru a face cunoscută cultura mai bine în rândul oamenilor, pentru a explica atuurile, potenţialul sorgului şi pentru a participa la dezvoltarea sorgului în Europa. Sprijinul pe care l-am primit de la Bruxelles, cele două dosare au vizat şapte ţări, ţările în care există mai mult sau mai puţin sorg. Bulgaria, România, Italia, Spania şi Franţa, acestea ar fi principalele state unde există oarecare cultura de sorg, nu multă, dar unde putem pleca de la ceva să dezvoltăm sectorul. Principalele ţări din punct de vedere al suprafeţei cultivate sunt: Franţa, Italia - locul 2, România - locul 3, iar Bulgaria şi Spania sunt la acelaşi nivel. Acesta a fost primul dosar pentru UE şi am făcut un dosar separat pentru Europa de Est extremă, Ucraina şi Rusia. Aceste dosare de promovare sunt necesare pentru a realiza acţiuni tehnice, platforme experimentale, în care poti demonstra progresul genetic, comportamentul hibrizilor, seminarii, formări profesionale, tehnice, acţiuni de comunicare, realizarea paginii de internet, clipuri video, sau vizite de studiu cu agricultori sau oameni din sectorul comercial. Că este vorba de utilizarea sorgului in sectorul zootehnic sau altceva, este foarte important pentru noi europenii, să dezvoltăm acest sector, să îl dinamizăm, pentru a pune la punct şi a dezvolta genetica de hibrizi de sorg europeni, pentru că avem şi aici o rezervă interesantă.

Dl. Charles-Antoine Courtois este un tânăr care a lucrat într-o cooperativă agricolă franceză opt ani, cooperativă prezentă în Franţa dar şi la nivel european, cinci ani a lucrat în Romănia, pentru a structura mai bine sectorul cerealelor dar a avut şi o componentă în Bulgaria şi în Ucraina. După acesti ani s-a întors în Franţa şi timp de trei ani a continuat să lucreze pentru aceeasi cooperativa, dar si în distribuţia de seminţe şi de produse fitosanitare. Din luna iunie anul acesta lucreza în cadrul acestui proiect, pentru a dezvolta sectorul sorgului în Europa. Dl Esprit l-a ales tocmai în virtutea acestei experienţe, pentru a da un impuls cât se poate de potrivit acestui proiect. Obiectivul principal al proiectului pe care o să îl conducă dl. CharlesAntoine Courtois este să explicăm de ce are sens aceasta cultura de sorg pentru noi europenii. Primul congres a fost organizat la Bucureşti, următorul va fi organizat în Italia la Milano în luna noiembrie. Am făcut cele doua dosare de promovare în 7 ţări, dar mai avem şi alte proiecte depuse la Bruxelles, despre care inca nu ştim dacă vor fi aprobate sau nu, dar vom afla în luna noiembrie. Tările pentru care am solicitat au fost Ungaria şi Austria, dar şi două ţări din orientul mijlociu Iranul şi Turcia.

Detaliile discuţiilor purtate cu reprezentanţii sorgului din Franţa le vom publica în ediţiile viitoare ale revistei „AGRIMEDIA“.