Programul «Tomata» se închide

Programul «Tomata» se închide

Începutul de an aduce oprirea finanţării programului guvernamental de sprijin pentru tomate. Ministrul Agriculturii a declarat că ajutorul de stat, în valoare de 88 de milioane de euro, nu va mai fi acordat, pentru că nu mai sunt bani şi pentru că programul a expirat, în schimb anunţă altul care se referă la cultivarea mai multor legume. Acesta a mai adăugat că au fost şi legumicultori care l-au întrebat de ce Ministerul Agriculturii subvenţionează doar producţia de tomate şi nu toate legumele cultivate în sere şi solarii, însă în momentul în care creşte aria de aplicare a unei măsuri de sprijin, sprijinul pe suprafaţă ar fi mai mic, a explicat Oros, precizând că plafonul maxim pentru acordarea ajutoarelor de minimis pe tot anul 2021 este de 88 milioane de euro, bani care trebuie împărţiţi pentru toate programele de minimis.

​Ministrul Agriculturii a precizat că MADR va compensa eliminarea ajutorului financiar acordat prin Programul „Tomata“ printr-o măsură nouă din Planul Naţional Strategic dedicată producătorilor de legume în sere şi solarii. Reprezentanţii fermierilor din bazinul legumicol Matca, unul dintre cele mai reprezentative din ţară, cred că anul acesta producţia de tomate ar putea scădea până la jumătate şi se va favoriza importul din ţările care au subvenţii. Ungaria, de pildă, acordă 15.000 de euro de producător, de cinci ori mai mult decât în România. Conform estimărilor acestora, prin programul „Tomata“ se produceau doar în Matca aproximativ 35.000 de tone. În noile condiţii, aceştia nu cred că se vor obţine 20.000 de tone de roşii timpurii.

Vestea îi nemulţumeşte pe cultivatori, care s-au plâns că nu au bani suficienţi pentru investiţii. Aşa că vor reduce recolta, iar asta ar putea însemna scumpiri şi importuri. Suprafeţele de solarii cultivate cu roşii au fost reduse şi răsadurile au fost plantate mai târziu, pentru că legumicultorii nu-şi mai permit să încălzească spaţiul de producţie ca atunci când primeau subvenţia. Banii erau folosiţi, în general, pentru încălzirea serelor şi astfel reuşeau să ducă producţia mai devreme în piaţă. În loc de începutul lunii mai, fermierii anunţă că vor recolta la sfârşitul acestei luni.

În altă ordine de idei, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), aproximativ 700 de miliarde de dolari au cheltuit anul trecut guvernele din lumea întreagă pentru sprijinirea agriculturii. Cea mai mare parte, 536 de miliarde de dolari, a mers sub formă de plăţi directe către fermieri, iar diferenţa, către dezvoltarea infrastructurii sau cercetare.

Cele mai mari subvenţii totale se acordă în China (186 de miliarde de dolari), UE (101 miliarde de dolari) şi SUA (49 de miliarde). Din punct de vedere al impactului în venitul brut al fermierului, fruntaşă este Norvegia, unde subvenţiile oferite de stat reprezintă 58%, urmată de Islanda, cu 55%, şi Elveţia, cu o proporţie de 48%. În Uniunea Europeană, impactul subvenţiei este de 19%.

În concluzie, categoric anul 2021 este un an greu, cu o mare presiune asupra bugetului de stat, dar şi producătorii agricoli trebuie să ştie din timp pe ce forme de sprijin pot conta, deşi lucrurile vor deveni probabil mai clare după aprobarea bugetului Ministerului Agriculturii.

Simona MUNTEANU