Ing. Daniel BOTĂNOIU, director executiv FNPAR
În comunicarea sa din 2010, Comisia propune acordarea plăților directe din primul Pilon, o dată cu respectarea măsurilor de mediu, prin susținerea acelor măsuri de mediu aplicabile pe întreg spațiul comunitar. Trebuie amintit faptul că respectarea prevederilor de mediu nu este un element nou în Politica Agricolă Comună. Începând cu anul 1990, agricultorii s-au confruntat cu o serie de noi reglementări și măsuri destinate să protejeze mediul, iar în anul 2005, au fost introduse prevederile legate de condiționalitate.
Există astăzi regulamente și directive care au drept scop protejarea apei de suprafață și a apei subterane. Numărul produselor fitosanitare pe care agricultorii le pot utiliza a fost redus la mai puțin de jumătate, iar utilizarea și depozitarea acestora sunt foarte stricte. Agricultorii respectă normele de bune practici agricole și de mediu pentru a proteja solul împotriva eroziunii și pentru a menține și îmbunătăți structura sa. Găsim, de asemenea, cerințe legate de menținerea zonelor-tampon pentru a evita poluarea apei, reguli legate de depozitare și reguli care au drept scop protejarea elementelor de peisagistică și a habitatelor naturale. Toate acestea sunt completate de cerințele introduse pentru a garanta trasabilitatea, precum și regulamente pentru garantarea bunăstării animalelor. UE dispune de cele mai ridicate norme în ceea ce privește măsurile de protejare a mediului, precum și de bunăstare a animalelor.
Impunerea de măsuri noi agricultorilor duce la creșterea costurilor Agricultorii au avut în vedere adaptarea la noile reguli, ceea ce a însemnat creșterea investițiilor lor în direcția respectării normelor impuse. În nici un caz, agricultorii nu au reușit să-și recupereze acest cost adițional de la piață, ținând cont de politica comercială a UE, care are în vedere deschiderea pieței unice la importuri care vin din țări ce nu respectă aceleași norme de producție, calitate, mediu, forță de muncă, bunăstare a animalelor etc. Efectul constă în diminuarea competitivității agricultorilor europeni, creșterea dependenței de importuri de produse agroalimentare și contractarea pieței muncii din sectorul agricol european, precum și a celorlalte sectoare legate de acesta, cele referitoare la inputurile și mărfurile alimentare. Venitul agricultorilor este foarte scăzut, 50% din venitul mediu realizat în celelalte ramuri ale economiei europene, chiar și în anii cu producții favorabile, 2/3 din acest venit depinde astăzi de ajutorul furnizat de Politica Agricolă Comună. Nu ne putem permite să pierdem capacitatea de producție a Europei, având în vedere provocările viitoare. La scară mondială, schimbările climatice combinate cu resursele limitate în ceea ce privește terenul și apa dulce vor reprezenta obstacole importante în calea producției, mai ales ținând cont de cererea de alimente, care continuă să crescă, și cu o volatilitate a ofertei și prețului destul de mare de la o zi la alta. Agricultura trebuie să joace rolul său în acoperirea nevoilor UE în materie de creștere economică, în asigurarea locurilor de muncă, precum și să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Problemele legate de mediu continuă să fie un element important al Politicii Agricole Comune. Totodată, obiectivul de astăzi nu poate fi acela de continuare a măsurilor de ecologizare a PAC, așa cum s-a întâmplat în trecut, când bugetul alocat era cu mult mai mare decât cel actual. Oferta către o „creștere verde” ar trebui să aibă în vedere soluții „câștigător-câștigător” inteligente, care să contribuie la o producție competitivă și eficace (menținerea capacității de producție, gestionarea eficientă a resurselor, creșterea productivității) și care să aibă efecte pozitive asupra mediului. În egală măsură, există ocazia de a evalua măsurile actuale, de a le ameliora și de a le combina cu noi măsuri care să ducă la promovarea „creșterii verzi”.
Revizuirea măsurilor actuale de mediu Există astăzi patru tipuri de măsuri de mediu în cadrul PAC. Unele sunt obligatorii, altele sunt voluntare, unele sunt asociate cu plățile directe pentru a acoperi costurile adiționale/pierderile de venit, iar altele nu primesc nici o plată, deși costurile suplimentare cu punerea lor în practică sunt foarte mari. Comisia ne propune astăzi acordarea de plăți suplimentare în cazul aplicării măsurilor de ecologizare. Măsurile de mediu din primul pilon:
a) Măsurile actuale de condiționalitate: 5 domenii de mediu sunt acoperite de legislația în materie de administrare, obligatorii pentru agricultori, fără ca aceștia să primească plăți specifice asociate.
b) Noi măsuri propuse de Comisie: noile măsuri de ecologizare, obligatorii pentru statele membre și, implicit, pentru agricultori, dar de această dată cu acordare de plăți, care, atenție!, vin din reducerea actualelor plați directe.
Măsurile de mediu în al doilea pilon: Măsurile de agromediu trebuie să fie voluntare și plătite, Comisia estimând că anumite măsuri dintre cele existente pe viitor pot fi transferate în primul pilon, pe lângă noile măsuri de „înverzire”, lăsând în al doilea pilon doar măsurile de mediu foarte ambițioase. Situația actuală este departe de a fi satisfăcătoare:
• Agricultorii profită foarte puțin de pe urma măsurilor importante de mediu care se aplică deja, pe de o parte, pentru că aceste măsuri sunt foarte puțin cunoscute, iar pe de altă parte, pentru că aceste măsuri sunt departe de a fi transparente. Ce se întelege prin termenul de „condiționalitate” în lumea agricolă? Cunosc agricultorii acest termen și modul de punere în practică?
• Există confuzie între cerințele reglementate în materie de administrare și măsurile de bune practici agricole – anumite măsuri de bună practică agricolă fac parte din cerințele reglementate în materie de administrare.
• Acest lucru poate duce la un tratament neloial al agricultorilor. Măsurile de bune practici agricole, în special cele care sunt opționale, variază considerabil de la un stat membru la altul. În anumite țări, agricultorii sunt obligați să respecte măsurile de bune practici agricole suplimentare, fără compensarea costurilor adiționale, în timp ce în alte state, agricultorii pot aplica aceleași măsuri pe bază voluntară cu compensarea eforturilor lor (măsurile de agromediu din al doilea pilon). În anumite state, agricultorii nu au nici obligația, dar nici posibilitatea de a aplica vreo măsură de acest tip!
• Există interferențe între realizarea bunelor condiții agricole și a bunelor condiții de mediu (exemplu: menținerea elementelor de peisagistică. Acestea pot duce la un conflict între obligația de a evita îmburuienarea cu o vegetație nedorită).
• Practic, toate măsurile care, la prima vedere, par a avea efecte pozitive pentru mediu pot duce la afectarea mediului dacă ele nu sunt bine aplicate, în bune condiții și la momentul potrivit. Agricultorii sunt cel mai bine plasați pentru a decide ce măsuri trebuie adoptate în exploatațiile lor, pentru obținerea de rezultate pozitive, atât economice, cât și de mediu. Ei ar trebui să aleagă măsurile dintr-o listă adoptată la nivel european. Revizuirea actuală a Politicii Agricole Comune este o oportunitate pentru a consolida măsurile care au în vedere „creșterea verde”, dar în egală măsură și pentru a face PAC mai lizibilă pentru marele public, mai corectă și mai eficace, o dată cu furnizarea actualelor beneficii de mediu. Măsurile de mediu din primul pilon trebuie să aibă în vedere promovarea obiectivului legat de o producție agricolă competitivă și durabilă. Măsurile de agromediu din al doilea pilon trebuie să creeze o oportunitate pentru agricultori de a furniza bunuri și servicii de mediu suplimentare, precum și servicii, cum ar fi cele legate de administrarea terenurilor. Aceste măsuri trebuie să vină în completarea măsurilor opționale de „creștere verde” din primul pilon. Măsurile de mediu din primul și al doilea pilon ar trebui sintetizate în trei tipuri de măsuri de mediu (care să înlocuiască actualele 5 tipuri ale Comisiei):
a) Pilonul 1 – Normele europene de producție agricolă
b) Pilonul 1 – Măsurile pentru promovarea „creșterii verzi”
c) Pilonul 2 – Măsurile de agromediu
Propunerile specifice pentru măsurile specifice care vizează promovarea creșterii verzi le vom prezenta în numărul viitor al revistei „Agrimedia”.
