Lipsa forței de muncă specializată este una dintre principalele probleme cu care se confruntă sectorul agricol. Despre acest subiect am stat de vorbă cu Stelian Toma, profesor asociat la Universitatea Ovidius din Constanța, dar și fermier în județul Tulcea, unde lucrează o suprafață agricolă de 750 de hectare.
Prezent cu un grup de studenți din anul I de la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius la o demonstrație organizată de Titan Machinery, Toma a declarat că deficitul de specialiști se resimte în toate domeniile, inclusiv în agricultură.
„Din păcate suferim cu toții de lipsa forței de muncă specializată și de incapacitatea noastră de a reține specialiștii în domeniul în care sunt pregătiți. Și în cazul Facultății de Agricultură, procentul celor care finalizează cursurile și aleg efectiv să lucreze în agricultură este încă destul de redus.
În ultimul timp s-a mai diminuat un pic această tendință de a activa în alt domeniu pentru că agricultura a devenit din ce în ce mai ofertantă atât din punct de vedere financiar, cât și al tehnologiilor moderne care sunt puse la dispoziție, inclusiv cele care țin de digitalizare, și care sunt mai aproape de tinerii fermieri.
Demonstrațiile din câmp – așa cum este cea la care participăm astăzi, sunt importante pentru că le oferă fermierilor și viitorilor specialiști din agricultură noțiunile de care au nevoie pentru fundamentarea unei decizii corecte atunci când ne referim la achiziția de utilaje agricole sau echipamente pentru irigații, având în vedere faptul că bugetul alocat la nivelul unei ferme pentru dotarea cu tehnică agricolă este destul de consistent și profitabilitatea pe care trebuie să o genereze trebuie să fie una pe măsură.”
Inginerul agronom, cu practică în domeniu de peste 35 ani, consideră schimbările climatice o altă provocare importantă cu care se confruntă fermierii.
„Lucrez într-o zonă în care, în ultimul timp, profitabilitatea a scăzut din cauza secetei, iar aceasta se manifestă din ce în ce mai des în activitatea noastră. Suntem deja angajați în proiecte care să ne asigure cumva securitatea din punct de vedere financiar și tehnologic.
Am achiziționat de la Titan Machinery un echipament de irigat tip hipodrom, marca Variant Irrigation și urmează ca în perioada următoare să achiziționăm un sistem pivot cu care să irigăm o suprafață mai mare. Noi puteam iriga 40 de hectare dar cu echipamente mai vechi, cu tamburi, care au o eficiență mai redusă.”
Pentru a diminua efectele secetei și a altor fenomene meteo negative, dar și pentru a crea un microclimat favorabil creșterii plantelor, fermierul tulcean a înființat toamna trecută o suprafață de 15 hectare de pădure.
„Intenționăm să creștem această suprafață și datorită subvenției generoase care se acordă pentru sechestrarea carbonului în sol, dar și pentru îmbunătățirea microclimatului din interiorul fermei.
Investiția este realizată cu fonduri europene, prin PNRR, sumele sunt generoase, iar aportul nostru a fost redus, de 20%.
Consider că trebuie să fim atenți în alegerea corectă a consultanților și, cu siguranță, vom găsi programe care să se plieze pe specificitatea fermelor noastre. Consultantul trebuie să aleagă formula de împădurire corectă astfel încât proiectul să beneficieze de susținere maximă și să fie unul de succes.
De exemplu, cel puțin în zona Dobrogei unde terenurile sunt bogate în carbonat de calciu nu poți face un proiect pe termen lung de împădurire cu salcâm pentru că are o adaptabilitate destul de scăzută. În cazul nostru, formula de împădurire a fost stabilită de consultant și cuprinde mai multe specii: stejar, mojdrean, ulm de turkestan.
Acțiunea de împădurire am demarat-o pe 14 noiembrie și am finalizat-o pe 5 decembrie.
Lucrurile s-au derulat repede și am primit și banii de la Ministerul Mediului. Sunt foarte mulți pași până ajungi efectiv să primești finanțare și proiectul să fie declarat eligibil.
Împădurirea a fost o acțiune la care noi am participat cu entuziasm, inclusiv colegii mei din fermă, pentru că vine un moment în care simți că trebuie să faci ceva mai mult pentru natură, iar sustenabilitatea și durabilitatea să nu fie doar vorbe în vânt. Materialul săditor (puieții) au fost achiziționat de la o pepinieră din Brăila, acreditată de Ministerul Mediului.
Pentru trecerea terenului arabil în regim silvic se acordă un sprijin financiar, iar în anul 3 se solicită de la Ministerul Mediului o subvenție, care la acest moment este de 480 euro/ha, pentru sechestrarea carbonului.
Acțiunea de împădurire nu trebuie privită doar din latura materială deoarece este foarte important să construim și un microclimat în fermă pentru a limita efectele schimbărilor climatice.”
Ana Ioniță
