Provocări fitosanitare

La sfârșitul lunii octombrie 2015, în cadrul celei de-a XXIV-a Conferinţe a Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor, dr. ing. Elena Leaotă, director general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare din cadrul MADR, a vorbit despre provocările din sectorul fitosanitar.

Pe teritoriul Comunităţii Europene apar noi organisme dăunătoare, care impun o monitorizare atentă, deoarece pagubele economice produse de acestea sunt semnificative, iar combaterea lor este limitată. „România, ca oricare stat din lume, se confruntă cu probleme de ordin fitosanitar. Cunoaştem foarte multe organisme dăunătoare, dar ceea ce este important este faptul că altele, necunoscute încă, bat la poarta Europei şi am vrea să fim pregătiţi. Aş vrea să amintesc aici organismul dăunător Xylella fastidiosa. El este prezent în multe ţări ale lumii, este prezent şi în regiunea Americii Centrale şi de Sud. Au fost multe întâlniri şi discuţii la nivelul Uniunii Europene, în ideea de a preveni introducerea acestei bacterii pe treritoriul comunităţii europene, dar, din păcate, aceasta a reuşit să pătrundă. În anul 2013, Xylella fastidiosa a fost depistată în Italia pe măslini, apoi pe migdali. Am văzut imagini cu măslini distruşi. În 2015 acest dăunător periculos a fost depistat în Franţa. Devine o situaţie din ce în ce mai alarmantă pentru că această bacterie are foarte multe plante-gazdă. Există o listă impresionantă de plante-gazdă pentru această bacterie, precum şi o listă lungă cu plante susceptibile de a fi gazdă. Am insistat să aduc în discuţie acest subiect la această manifestare, pentru că, fiind o bacterie, metode de combatere nu există. Noi avem nişte experienţe anterioare nefericite cu privire la atacul unor bacterii, cum ar fi Erwinia, Clavibacter michiganensis sau Ralstonia solanacearum. Prevenţia trebuie să fie prima noastră grijă.

Trebuie să diseminăm toate informaţiile pe care le deţinem cu privire la acest organism dăunător pentru că, în situaţia în care se depistează atacul acestuia, măsurile care se impun sunt severe. În jurul plantei depistate ca având boala este necesar un spaţiu de protecţie de 100 m şi o zonă-tampon cu o lăţime de 10 km. Acolo unde se înregistrează prezenţa bacteriei Xylella fastidiosa nu mai este permisă cultivarea nici unei plante-gazdă sau succeptibilă. Aşadar, măsurile sunt foarte dure. Pentru viitoarea conferinţă a Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor, propun să dezbatem acest subiect împreună cu autortiăţile, cu cei din domeniul cercetării şi învăţământului, să strângem cât mai multe informaţii, pe care apoi, să le diseminăm pentru a fi pregătiţi. Acest dăunător se află şi în Turcia. Nu este prea departe de România şi trebuie să ne pregătim şi să nu mai întâmpinăm greutăţile anterioare pe care le-am avut cu celelalte organisme dăunătoare“, a susţinut dna Leaotă. Xylella fastidiosa este una dintre cele mai periculoase bacterii la nivel mondial, cauzând pierderi economice uriaşe pentru agricultură. Lista cu specii de plante susceptibile este extrem de lungă (aproximativ 300 de specii de plante, după literatura de specialitate), însă cercetările aprofundate sunt încă în curs de desfăşurare. Atacul bolii a fost confirmat deja la un număr mare de plante, printre care măslini şi pruni, iar ca plante potenţiale-gazdă se numără citricele şi viţa-de-vie. Având în vedere epidemiologia bacteriei şi riscul răspândirii acesteia în restul Uniunii Europene, Xylella fastidiosa a fost inclusă pe lista organismelor de carantină dăunătoare. Bacteria trăieşte în xilemul plantelor şi se răspândeşte cu ajutorul insectelor care să hrănesc cu ţesutul plantelor, cum sunt cicadele. Riscul răspândirii acestei bacterii este foarte mare.

Distructorii endocrini din produsele chimice

În cadrul conferinţei, un alt subiect pe care l-a supus atenţiei directorul general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare a fost distructorii endocrini, acele substanţe chimice care pot perturba sistemul endocrin uman. Aceşti distructori se metabolizază în organism şi pot cauza diverse afecţiuni. „Există o îngrijorare la nivel mondial şi european în acestă privinţă, se elaborează legislaţii pentru identificarea lor, care sunt prezenţi în multe produse chimice, nu doar în cele destinate protecţiei plantelor. Studiile actuale au identificat deja circa 700 de astfel de substanţe chimice, din care 77 se regăsesc în produse de protecţia plantelor. Din anul 2015, produsele care conţin acest tip de substanţe active şi pentru care se va solicita autorizare vor fi supuse unor activităţi de evaluare comparativă de către autorităţi. Acest lucru nu va duce la creşterea numărului de substanţe active, ci, mai degrabă, la scăderea lor“, a precizat dna Elena Leaotă.

Ana IONIȚĂ