Provocări în contextul crizei COVID-19 şi importanţa produselor locale

Ferma Căţean se află în Rotbav, judeţul Braşov, şi este o afacere de familie administrată de cei trei tineri fraţi Căţean, care duc mai departe tradiţia neîntreruptă a cinci generaţii de crescători de oi din Ţara Bârsei. Ferma este una integrată, având atât partea de procesare, cât şi cea de valorificare. Produsele lor au obţinut recunoaştere internaţională prin distincţiile câştigate la diferite concursuri unde au participat. Inventivitatea fraţilor Căţean a făcut ca impactul negativ al crizei create de virusul COVID-19 să nu fie resimţit atât de puternic asupra vânzărilor, ei abordând comerţul online.

Invitat la conferinţa online „Cum (re)învăţăm România să se hrănească“, desfăşurată pe site-ul cursdeguvernare.ro la jumătatea lunii mai a.c., George Căţean a vorbit despre proiectele desfăşurate la nivelul fermei care au contribuit la dezvoltarea exploataţiei, impactul crizei provocate de coronavirus, măsurile pe care le aşteaptă din perspectiva sa de producător şi importanţa promovării produselor locale. „În fermă avem circa 1.000 de oi şi 100 de vaci de lapte - toate animale din rase locale. Este o fermă integrată, care îşi asigură din producţia agricolă proprie circa 90% din furajele necesare pentru hrana animalelor. Producţia primă o transformăm în produs finit şi avem propriul nostru canal de comercializare. Este o fermă ce poate fi vizitată începând cu anul 2018, când am făcut diverse parteneriate cu agenţii de turism şi am primit mai mulţi turişti. Totodată, primim şi oaspeţi din zona profesională agricolă. Anul acesta, în luna iunie, vom primi certificatul de producător ecologic, pentru că de aproximativ 3 ani am fost în conversie. În momentul de faţă dorim să implementăm un proiect pentru a deveni o fermă «Green Energy», sustenabilă şi energetic. Anul trecut am început implementarea unui proiect întocmit pe Măsura 16.4, în valoare de 100.000 de euro, ce vizează înfiinţarea de lanţuri scurte de comercializare şi totodată abordarea zonei de HORECA. Ferma este amplasată într-o zonă cu înaltă valoare naturală, ceea ce ne aduce avantaje majore atât în categoria de produse pe care le oferim, cât şi în ce priveşte susţinerea financiară acordată prin Politica Agricolă Comună. În anul 2014 am început un parteneriat cu Carrefour la nivelul oraşului Braşov şi am fost sprijiniţi la acea vreme de DSV Braşov, reuşind să organizăm în incinta acestui hipermarket o insulă cu produse locale. În momentul de faţă suntem prezenţi, la nivel naţional, în mai multe magazine ale acestui retailer.

Avem şase etichete de fermă, iar cea de «Ferma Căţean» am început s-o dezvoltăm încă din 2008, când am aderat la conceptul şi curentul Slow Food. În 2014 am primit şi eticheta de producător tradiţional atestat, iar din 2015 participăm la diferite competiţii internaţionale, unde a fost certificată calitatea produselor noastre: International Taste & Quality Institute din Bruxelles ne-a acordat o stea de aur pentru brânza de burduf, echivalentul a trei stele Michelin; parteneriatul în cadrul proiectului gestionat de Fundaţia Printului de Wales; în 2019 am primit medalia de bronz pentru telemeaua de oaie din partea International Taste Award, instituţie care anul acesta ne-a acordat distincţia de cea mai bună telemea de oaie din lume.“

Reinventarea modului de comercializare

Referitor la impactul pandemiei de COVID-19 asupra vânzărilor, fermierul a spus că acestea au scăzut, în special în zona produselor lactate, şi că în primele săptămâni de la declararea crizei s-au redus cu 40%. „Pe perioada pandemiei a trebuit cumva să facem faţă şi să răspundem unei situaţii pentru care nu eram pregătiţi - partea de comerţ online - şi am reuşit să suplinim scăderea vânzărilor.

Am demarat de aproximativ 6 săptămâni un proiect de comercializare online, gestionat de Asociaţia Locală a Producătorilor de Produse Tradiţionale împreună cu un restaurant, pentru că nici ei nu aveau activitate, şi am reuşit să livrăm produsele noastre direct la uşa clienţilor. Dacă ar fi să dau un sfat producătorilor de lactate aflaţi în blocaj, acesta ar fi că trebuie să se orienteze către produsele cu termen de valabilitate şi cu valoare mai mare, cum este untul. România este un mare importator de unt şi fermierii ar putea să se îndrepte spre această nişă de producţie. De asemenea, i-aş îndemna să se organizeze în forme asociative funcţionale, nu în organizaţii statutare.“ Referitor la planurile pe care le doresc să le pună în aplicare, Căţean a spus că sunt pregătiţi să depună documentaţia pentru o schemă de calitate europeană - obţinerea denumirii de origine protejată pentru brânza de burduf pe care o produc. De asemenea, au în pregătire un punct gastronomic local. Pentru a ajuta şi alte ferme să se dezvolte, oferă consultanţă de specialitate (financiară, juridică, sanitar-veterinară, de marketing etc.).

Producătorii ar trebui să aibă în vedere performanţele calitative

Din perspectiva sa de producător, George Căţean consideră că „este nevoie de un sistem de migrare a micilor producători în zona profesională, prin forme asociative eficiente“. De asemenea, este nevoie de o politică fiscală, de reguli care să facă pieţele locale eficiente, de reguli sanitar-veterinare adaptate, de o regândire a modului în care sunt acordate subvenţiile şi de autorităţi locale care să înţeleagă rolul produselor locale. „Produsele locale sunt cele care aduc cele mai multe avantaje atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Să nu uităm şi de impactul negativ scăzut asupra mediului venit din zona produselor locale. Aşadar, consider că trebuie să punem accent pe producţia locală şi asta s-a văzut foarte bine şi am putut învaţa o lecţie în perioada pandemiei COVID-19: importanţa unui canal de comercializare simplu şi funcţional. Ţina producătorilor nu ar trebui să fie performanţele cantitative, ci calitative. România este un mare producător de carne de miel, dar valoarea exportată este sub top 10 la nivel european. Asta nu ne ajută în nici un fel. În intervenţia mea doresc să transmit trei mesaje: din păcate, marja de profit este în multe cazuri mai mare pentru comercianţi decât cea obţinută de producători şi ăsta este un mare semnal de alarmă, iar strategiile de dezvoltare ar trebui să plece de aici. Viziunea macro ar trebui să fie construită pe conceptul de produs local. O altă afirmaţie pe care am tot auzit-o este aceea că organismele de la Bruxelles nu ne lasă, însă din experienţa proprie aceast lucru nu este adevărat, problema este cadrul naţional, care de multe ori este interpretat eronat faţă de ceea ce ne transmite şi ne propune Bruxelles-ul“, a mai afirmat George Căţean.

Ana IONIŢĂ