Provocări ridicate de eliminarea cotei de lapte

Eliminarea de anul viitor a cotei de lapte va duce la ieftinirea laptelui la raft şi îi va afecta pe crescătorii de animale care nu s-au pregătit pentru acest moment, a declarat, în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat, deputatul Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Foto: Valeriu Steriu, deputat, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor

Dispariţia cotei de lapte din 2015 poate afecta mulţi fermieri care nu au înţeles necesitatea de a investi sau nu au avut posibilitatea de a căuta soluţii pentru a produce lapte mai ieftin. Sunt alţi crescători care au înţeles această provocare, care s-au adaptat şi apreciază că, prin faptul că suntem membri UE, au subvenţii mai mari şi au făcut investiţii în utilaje sau genetică, însă, din păcate, fermierii din sectorul laptelui sunt majoritatea fermieri de peste 65 de ani, îmbătrâniţi, cu un potenţial de dezvoltare scăzut, pe un segment recunoscut ca fiind cel mai complex. De aceea, se întrevedea de câţiva ani necesitatea unei consultanţe agricole care să vină spre fermieri cu soluţii. Ministerul Agriculturii a îndreptat foarte mulţi bani către fermele de familie, iar acesta este un model de succes, cu condiţia să fie promovat permanent - în mass-media, în întâlniri sau în vizitarea fermelor de succes, prin explicarea modului în care succesul a fost obţinut. Aşadar, eliminarea cotei de lapte va avea impact, însă nu va fi devastator, cum se prezice. Procesatorii au înţeles că scăderea şi creşterea preţurilor din ultimii ani nu sunt benefice partenerilor-fermieri, dar fără un parteneriat stabil cu fermierii competitivi alături pot apărea probleme economice reale. Procesatorii au devenit prudenţi şi au învăţat să ţină aproape cel puţin fermierii competitivi.

Dar acest lucru nu înseamnă că nu vom avea, din păcate, importuri de lapte din alte ţări. Laptele este un produs perisabil, care se deteriorează dacă este transportat pe distanţe lungi. Nu vom putea vedea pe piaţa internă lapte adus, de exemplu, din Portugalia. Laptele crud şi răcit poate fi păstrat maximum 24 de ore. În privinţa producţiei actuale de lapte livrate procesatorilor, aceasta este în scădere. Aici există două aspecte: fermele mari produc şi vând mai mult, în timp ce fermele mici dispar, iar dispariţia acestora contează mai mult în volumul producţiei. Pe de altă parte, fabricile procesează mai mult pentru că importă mai multă materie primă. Există fermieri care s-au reprofilat şi au trecut la creşterea vacilor pentru carne. Această activitate poate fi o soluţie viabilă în actualul mod de hrănire a populaţiei.

Investitorii străini predomină industria

Nu toate fabricile procesatoare de produse lactate au reuşit să supravieţuiască, chiar dacă au accesat fonduri pre- sau postaderare. Multe au intrat în insolvenţă sau au oprit procesarea. Cele care au rămas au, în mare parte, capital străin şi aici este un mare minus pentru industria laptelui din România, care nu mai are antreprenori români cu potenţial. Exportul de produse lactate a crescut până la 50 de milioane de euro în acest an, iar tendinţa este în continuare de creştere.

Lapte ieftin pentru consumatori

Sunt convins că pentru consumatori eliminarea cotei de lapte este un lucru bun. De când România a intrat în Uniunea Europeană produsele din lapte nu au mai avut creşteri mari de preţuri şi au devenit mai sigure. Sănătatea generală a populaţiei s-a îmbunătăţit, dacă luăm în calcul statisticile privind toxiinfecţiile alimentare înainte şi după aderare. Totodată, oferta de produse lactate s-a diversificat. Piaţa laptelui din România este evaluată la aproximativ 1 miliard de euro anual, cu o variaţie de plus sau minus 5%. Se vând din ce în ce mai mult deserturile, produsele sofisticate, şi asta datorită dezvoltării foarte mult a retailului. Noile obiceiuri ale familiilor au făcut să crească anual procentul de produse procesate cu circa 10%, în detrimentul produselor primare achiziţionate. Un lucru îmbucurător pentru sănătatea populaţiei este faptul că s-a redus foarte mult autoconsumul şi mai ales vânzarea de lapte la PET în pieţele agroalimentare. Ca parlamentar, împreună cu un grup de colegi, am depus un proiect, pentru discuţie în Senat şi Camera Deputaţilor, de scădere a TVA la produsele perisabile, în special la lapte, fructe şi legume. În acest fel, preţurile produselor proaspete ar putea scade semnificativ.

Avantaje ale aderării la UE

În opinia mea, aderarea la Uniunea Europeană a fost un lucru bun, nu doar pentru consumatori, dar şi prin locurile de muncă create şi investiţiile demarate cu fonduri europene. Cu bani europeni, de exemplu, este implementat în şcoli programul „Laptele şi Cornul“. Sunt multe aspecte pe care nu le vedem în mod direct, însă ele conduc, aşa cum am mai zis, la crearea de locuri de muncă suplimentare, dar şi la dorinţa antreprenorială de manifestare. Există din ce în ce mai mulţi tineri care vor să acceseze fonduri europene şi acesta este un lucru îmbucurător, cunoscut fiind faptul ca fermierii din agricultura europeană, implicit din cea românească, sunt îmbătrâniţi. Fermierii au accesat fonduri europene şi le folosesc, în cele mai multe situaţii, în mod corect. Spun aceasta având în vedere că astăzi sunt foarte multe blocaje la nivelul unor agenţii de plăţi, care cer înapoi fondurile accesate de beneficiari. Cred că înainte de toate, fermierii trebuie priviţi ca nişte parteneri, cu încredere, până la proba contrarie, şi nu invers, cum se întâmplă, din păcate, de multe ori... Ei primesc fonduri europene, le folosesc de cele mai multe ori corect sau în cel mai rău caz greşesc, dar nu cu intenţie. Returnările de fonduri au un impact negativ, iar în mass-media este prezentat mai degrabă un proiect care a dat greş decât 1.000 de proiecte de succes. Iar cei care intenţionau să acceseze fonduri europene încep să ezite. Prin fondurile europene s-au creat locuri de muncă, care s-ar pierde în cazul returnării brutale, iar noi ca ţară nu ne putem permite acest lucru.

Ana MUSTĂŢEA

---