Punctul terminus al tehnologiei de prelucrare a solului

​Solul reprezintă baza producției agricole, dar prelucrarea excesivă duce la degradare, manifestată prin scăderea permeabilității, a fertilității naturale și prin reducerea nivelului vieții microbiene.
Cum cea mai mare bogăție a fermierilor este pământul, toate lucrările agricole - în speță cele de prelucrare trebuie să urmărească direcția menținerii sau creșterii stării de sănătate a solului. 

​Tot mai mulți fermieri își îndreaptă atenția spre acest lucru, adoptând tehnologiile conservative de prelucrare a solului. Totodată, noile politici agricole de la nivel european încurajează practicile care au un impact redus asupra solului și îl protejează împotriva eroziunii. Oferta pieței de utilaje adaptate tehnologiilor de prelucrare minimă a solului sau semănatului direct în miriște este variată.
Compania germană Horsch are în portofoliu utilaje care se pretează atât tehnologiei clasice de prelucrare a solului, cât și celei conservative. Mai mult, firma testează multe dintre echipamentele sale în condițiile din fermele din România (unde solul este dificil de lucrat, sărac în nutrienți și apă) astfel încât să facă față exploatării intense.
 
Coexistența tehnologiilor în ferme
Constantin Curcă, reprezentant Horsch în România, a afirmat că firma germana caută de 40 de ani soluții tehnice care le pot înlocui pe cele folosite în agricultura clasică și care să aducă profit fermierilor.
„Venim în sprijinul fermierilor la nivel global deoarece astăzi oferim utilaje pentru agricultura conservativă, adaptate sistemului minimum tillage, strip tillage și no tillage sau de semănat direct în miriște. Inspirația a venit din țări precum SUA, Brazilia etc. unde, de exemplu, semănatul direct este ca o religie. O altă sursă de inspirație, la îndemână, o reprezintă câmpurile experimentale ale companiei, care se întind pe doar 6 ha, dar care ne oferă informații importante despre prelucrarea solului.  De 27 de ani de când avem aceste câmpuri experimentale, ele sunt piatra de temelie a strategiei de dezvoltare a Horsch.
Se studiază sistemul clasic de prelucrare - arătura, prelucrarea superficială a solului la 10 cm, la 25 cm și semănatul direct în miriște. Pe termen lung nu există diferențe între tehnologiile aplicate și, de aceea, nu înțeleg reticența fermierilor privitor la noile tehnologii. Vrem ca tehnologiile noi să coexiste cu cele clasice într-o fermă căci în final ne dorim ca fermierii să fie profitabili. Iar aceste schimbări trebuie să se facă cât mai rapid, căci peste 5 – 10 ani s-ar putea să fie prea târziu. Se parcurg anumite etape pentru a face trecerea de la agricultura clasică la cea conservativă. Cu cât pare mai simplu, cu atât este mai complicat.
De la agricultura convențională se trece la minimum tillage, apoi la strip tillage și, în final, la punctul terminus, respectiv semănatul direct în miriște. Iar sistemul no tillage este pretabil atât în zonele bogate în precipitații, cât și în cele sărace”, a susținut reprezentantul Horsch, la evenimentul organizat anul acesta de Profitul agricol, având ca subiect de discuție aplicarea tehnologiilor conservative de prelucrare a solului.
Tehnologiile de lucrări minime ale solului aduc o serie de beneficii, precum creșterea conținutului de humus, a capacității de reținere a apei, stimularea dezvoltării microorganismelor etc.

Tehnologie accesibilă
Potrivit reprezentantului Horsch, tehnologia costă însă aceasta nu este adresată doar fermierilor care lucrează mii de hectare.
„Când privești la marii fermierii care au putut să achiziționeze utilaje de ultimă generație, sistemele acestea pot părea foarte costisitoare. Faptul că vedem pe câmpuri tractoare de 400 - 600 CP nu înseamnă că în portofoliul nostru nu există soluții care să se preteze și pentru tractoare de 120 CP sau pentru o fermă de 150 sau 300 hectare. Toată tehnologia pe care Horsch o oferă pornește de la lățimi de lucru de 3 m și un necesar de putere de peste 90 CP. Trebuie doar deschiderea fermierilor de a căuta soluții și de a se adapta nevoilor actuale deoarece schimbările climatice nu sunt o fantasmagorie, ci o realitate.”
Un alt aspect pe care Constantin Curcă l-a semnalat a fost inconsecvența menținerii aplicării tehnologiilor conservative în fermele vegetale.
„După anul 2020, când a fost secetă, foarte mulți fermieri au spus că vor aplica noile tehnologii de prelucrare a solului. Mulți au început sa le aplice dar în anul 2021, când au fost destule ploi, planurile privind practicarea unei agriculturi conservative au fost date peste cap și fermierii au abandonat eforturile în această direcție.”
 
Ana Ioniță