RALF - un cadru dedicat fermierilor profesionişti

Prima ediţie a Forumului Internaţional de Agricultură (RALF) s-a desfăşurat la Bucureşti, în luna noiembrie a anului trecut, şi a reunit fermieri şi reprezentanţi ai acestora la nivel naţional şi european. Manifestarea s-a bucurat de prezenţa a numeroşi agriculori, recunoscuţi pentru performanţele obţinute, care au avut prilejul să aibă un schimb de experienţă valoros privind bunele practici agricole, dar şi să afle mai multe despre funcţionarea unor modele de succes din mediul de agribusiness.

Participarea la dezbaterile europene este importantă

Printre invitaţii de renume ai RALF s-a numărat şi dl Pekka Pesonen, secretar general al COPA-COGECA - una dintre cele mai mari şi active organizaţii în apărarea intereselor agricultorilor la nivel european. „Reprezentăm milioane de agricultori din Uniunea Europeană, mai exact 12 milioane, din care 3 milioane sunt fermieri români. Văd foarte multe oportunităţi pentru agricultura românească, sunt mulţi profesinonişti şi un sol bun pentru care vă invidiez. Ne aflăm într-o nouă eră, nu doar în Europa, ci şi la nivel global. Agricultorii din toată lumea sunt îndemnaţi să-şi aducă contribuţia în lupta împotriva schimbărilor climatice şi, în acelaşi timp, să producă într-un mod durabil, sustenabil, pentru populaţia globală aflată într-o continuă creştere. Se iau decizii politice care ne afectează afacerile. Embargoul rusesc ne-a arătat cât de expuşi suntem în Europa la fluctuaţiile de piaţă, iar agricultorii plătesc aceste decizii impuse de embargou. Europa a plătit un preţ mare. Avem nevoie de fermieri bine organizaţi şi reprezentaţi. Credem într-un viitor mai bun pentru fermierii din toată Europa, dar putem face acest lucru doar dacă ne unim eforturile şi numai dacă lucrăm împreună pentru a reuni mai bine organizaţiile din întreaga Uniune Europeană şi, sincer, trebuie să facem mai multe aici, în România, pentru propriul vostru interes. Este crucial ca fermierii români să contribuie activ la dezbaterea europeană. Agricultura României este importantă pentru piaţa UE, însă acest rol poate fi îmbunătăţit printr-o prezenţă puternică pe scena europeană. Trebuie să vă preocupe cum pot fi apărate mai bine interesele agricultorilor români sau cum pot avea produsele româneşti de calitate un acces mai bun la celelalte pieţe din UE“, este de părere dl Pesonen. Potrivit acestuia, implicarea fermierilor români în dezbaterea europeană este importantă deoarece sectorul agricol va avea nevoie în continuare de finanţare, de o continuitate a Politicii Agricole Comune, pentru a face faţă provocărilor viitoare.  „Agricultura europeană contribuie cu 2% la PIB-ul Uniunii Europene. Bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) ar trebui menţinut cel puţin la nivelul actual. Trebuie să ne asigurăm că PAC va continua să joace un rol important. Pe fondul creşterii cererii de alimente, există temeri privind volatilitatea preţurilor şi schimbările climatice. Trebuie să participaţi activ pentru că avem nevoie de soluţii europene la probleme europene.“ Inechitatea în privinţa repartizării profitului pe lanţul de valorificare, de la producător până la consumator, a fost un alt subiect abordat de reprezentantul organizaţiei COPA-COGECA. „În lanţul trofic, fermierii sunt cea mai slabă verigă. Aceste dezechilibre se reflectă în practici neloiale ale jucătorilor dominanţi din lanţul trofic, în detrimentul producătorilor mai mici. Noi credem cu tărie că un lanţ echitabil este bun pentru agricultori şi comercianţi, dar mai ales pentru consumatori. Considerăm că practicile neloiale pot fi contracarate de coduri şi legislaţii. Mai multe state au adoptat legi care să contracareze aceste practici neloiale, în special Spania. Consider că este un model bun, ce poate fi aplicat de noi toţi“, a mai declarat dl Pesonen. Un alt invitat al forumului a fost dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, care a adus în discuţie o serie de probleme cu care se confruntă agricultura românească, precum lipsa unei strategii care să conducă la creşterea performanţei agricole, nivelul ridicat al birocraţiei care împiedică absorbţia fondurilor europene, inegalitatea subvenţiilor primite de fermieri la nivel european şi multe altele. „România are o agricultură cu două viteze. Ministrul Agriculturii din perioada interbelică, dl Constantin Garoflid, a spus că România trebuie să treacă de la o politică agrară la o politică agricolă. Aceste vorbe sunt mai actuale decât oricând. Este clar că suntem într-o competiţie cu 28 de state membre şi că trebuie, pe de-o parte, să facem politici publice, să consolidăm exploataţiile şi să le menţinem competitive şi, pe de altă parte, să oferim şansa celor cu suprafeţe mici (având în vedere că media exploataţiilor din România este de doar 3,6 ha) să-şi reorienteze activitatea, pentru că altfel nu vom putea fi competitivi. În actuala PAC, sarcina birocratică a fermierului european a crescut foarte mult. Avem 89 de scheme de plată pe plăţile directe pe suprafaţă şi acest lucru îngreunează foarte mult absorbţia fondurilor europene. Un subiect care a generat foarte multă emoţie în România este legat de inechitatea privind împărţirea profitului pe filiera de produs. După cum ştiţi, marile magazine, care deţin o pondere însemnată în retailer-ul european, au o forţă de negociere foate mare. Poziţia dominantă pe care o au astăzi în piaţă trebuie cumva stopată. Un alt aspect despre care doresc să vorbesc şi care mi se pare o concurenţă neloială este acela că fermierii români se împrumută la nişte dobânzi mult mai mari faţă de ce se întâmplă în alte state membre, unde dobânzile sunt subvenţionate de stat. Mai ating un subiect la fel de sensibil, cel al ajutoarelor de stat mascate pe care unele state membre le acordă. Haideţi să stabilim nişte reguli foarte clare dacă tot vorbim de egalitate de şanse şi de o Politică Agricolă Comună egală pentru toate statele membre. Să le reglementăm şi să fie totul transparent, pentru că altfel nu avem o competiţie loială. Am putea vorbi şi despre plăţile directe pe suprafaţă, care nu sunt egale pentru toţi fermierii din UE. Costul unui hectar pentru înfiinţarea unei culturi atât în România, cât şi în Franţa, de exemplu, este la fel. Dacă tot vrem să vorbim de o piaţă unică europeană, ar trebui să stabilim în viitoarea politică nişte principii de echitate şi de egalitate. A venit momentul să punem pe masă o strategie, iar fermierii care au cea mai mare expertiză să fie cooptaţi, pentru ca România să ştie ce poate obţine în viitoarea Politică Agricolă Comună, mai ales că vom juca un rol important deoarece vom deţine preşedinţia UE în 2019. Dacă nu vom avea o strategie conjugată, atât a fermierilor, cât şi a administraţiei centrale şi a reprezentanţilor României la CE, România nu va beneficia de nici un fel de avantaj în viitoarea Politică Agricolă Comună. Întotdeauna mă uit în curtea vecinilor şi trebuie să-i felicit pe colegii polonezi că au negociat bine şi au ştiut să se bată pentru specificitatea agriculturii lor. Trebuie să învăţăm şi să recunoaştem că am greşit când am negociat, în 2004, la aderare, când România nu a introdus nişte criterii obiective privind vânzarea terenurilor şi am tratat terenul ca pe un capital de lucru“, a susţinut dl Dumitru.

O strategie la care să contribuie şi fermierii cu expertiză

În cadrul evenimentului, despre necesitatea unei strategii în sectorul agricol, a vorbit şi dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. „În cei 27 de ani de la Revoluţie, am avut politici care mai mult ne-au încurcat în a performa decât în a ne ajuta. Instituţiile statului nu au avut nici măcar o viziune pe 5 ani în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector de activitate. Sunt oameni profesionişti în agricultură, şi mă mândresc cu distinşii mei colegi, dar, din păcate, acestor oameni extraordinari, care ştiu ce să facă, nu li s-a dat posibilitatea să organizeze o strategie.“ Reprezentantul fermierilor a atins şi subiectul privind neuniformitatea subvenţiilor de la nivelul UE. „N-am văzut un lobby de a uniformiza subvenţiile. Suntem pe o piaţă, spunem noi, egală. Cum? Dumneata cu Ferrari, iar eu cu Oltcit? V-aţi implicat vreodată când aţi văzut că se iau hotărâri discreţionare la nivel european? Fără să se ţină seama de realitatea şi cutuma zonei respective? Noi nu am făcut nimic altceva decât să plecăm capul. Ni s-au interzis cultivarea soiei modificate genetic, utilizarea neonicotinoidelor, iar acum se vorbeşte de glifosat“, a spus acesta. Partener principal al primei ediţii a Forumului Internaţional de Agricultură a fost KWS Seminţe. Reprezentanţii companiei au susţinut o prezentare despre istoricul acesteia şi despre performanţele sale în materie de seminţe. „Compania KWS Seminţe a cunoscut cea mai bună evoluţie din România în domeniul companiilor producătoare de seminţe de porumb şi am demonstrat astfel că suntem specialiştii în seminţe pentru fermieri. «Câte ferme, atâtea soluţii» este deviza noastră şi ne dorim, prin tot ceea ce construim, să venim în întâmpinarea fermierilor români cu know-how, expertiză şi informaţii tehnice, astfel încât să dezvoltăm o comunitate bazată pe dialog şi schimb de experienţă“, a declarat dna Doriana Niţu, director general al KWS Seminţe. Domnul Ion Voinea, director de Produse şi Agroservice în cadrul companiei, a completat: „KWS Seminţe are una dintre cele mai vechi istorii din Europa, fiind înfiinţată în anul 1856. Astăzi este prezentă în peste 70 de ţări la nivel global. Suntem una dintre companiile care investeşte în viitor, în cercetare. În anul 2002 se deschide filiala KWS Seminţe în România, iar în 2005 am avut prima staţie de ameliorare a porumbului dezvoltată de o companie multinaţională în România. În 2014 am reuşit să aducem pe piaţa românească primul hibrid de porumb creat în România pentru România. În 2017, alţi doi hibrizi vor fi creaţi aici şi vor fi promovaţi. La acest moment, portofoliul nostru cuprinde 24 de hibrizi, grupaţi pe diferite grupe de maturitate, pentru a răspunde tuturor cerinţelor de cultivare. Avem hibrizi de porumb pentru toate utilizările: boabe pentru siloz, cu conţinut foarte mare de proteină sau cu conţinut mare de caroten pentru hrana păsărilor sau pentru obţinerea de biogaz. Avem hibrizi adaptaţi condiţiilor pedoclimatice şi tehnologice din România. Principala noastră menire este acea de a pune la dispoziţia fermierilor hibrizi adaptaţi condiţiilor din exploataţiile din România“, a precizat dl Voinea. RALF este un altfel de eveniment dedicat fermierilor, un concept creat de agenţia de comunicare BORO PR & Communication, cu participarea COPA-COGECA, LAPAR şi PRO AGRO. Cea de-a doua ediţie a evenimentului se va desfăşura în luna noiembrie 2017.

Ana IONIŢĂ