Răţişoara porumbului, un dăunător regional de temut

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat la data de 20 mai a.c  o conferinţă de presă în localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa, în cadrul căreia s-a discutat despre gărgăriţa frunzelor de porumb, Tanymecus dilaticollis – un dăunător-problemă extrem de periculos pentru agricultura românească.

Programul a cuprins şi vizita câmpurilor experimentale ale organizaţiei pentru a se observa nivelul de atac al insectei şi variantele de combatere aflate în testare. De remarcat este faptul că atacul s-a manifestat în toate cele 11 variante studiate, inclusiv în cazul celei care a presupus tratarea seminţelor cu neonicotinoide.

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa oamenilor de ştiinţă, a autorităţilor publice (MADR, ANIF), fermierilor şi reprezentanţilor companiilor din domeniu, iar cuvântul de deschidere i-a revenit Alinei Creţu, director executiv al APPR, care a subliniat necesitatea aducerii la cunoştinţa întregii societăţi civile, precum şi a organizaţiilor din alte sectoare, cum ar fi cel apicol, al protecţiei mediului etc., a dificultăţilor întâmpinate de agricultori în activitatea pe care o desfăşoară, cum ar fi, de exemplu, cele de ordin fitosanitar. „Fermierii au de respectat astăzi din ce în ce mai multe reguli, există diferite restricţii la nivel european şi naţional în privinţa folosirii substanţelor de protecţia plantelor şi suntem conştienţi că trebuie să le respectăm, dar considerăm că atunci când ni se iau toate instrumentele în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii agricole trebuie să fim şi noi mai vocali. Am organizat această conferinţă de presă pentru a vorbi despre problemele agricultorilor în câmp, despre Tanymecus, pe care îl considerăm inamicul nostru numărul 1, cu precădere în sud-estul şi estul României.“ Preşedintele asociaţiei, Arnaud Perrein, a subliniat importanţa experienţelor efectuate pentru găsirea unor soluţii de combatere, deoarece dăunătorul reprezintă o adevărată problemă în România, unde atacul este cu mult mai puternic decât cel semnalat în alte ţări: „Ceea ce facem noi în câmp este foarte important pentru că testăm şi alte metode de combatere a dăunătorului şi dorim să arătăm comunităţii europene că suntem de bună-credinţă şi că noi chiar avem o problemă majoră, de ordin financiar şi social, unică în Europa. În testările noaste nu am găsit nimic care să poată înlocui neonicotinoidele.“ Este al treilea an în care APPR testează, împreună cu specialişti de la Institutul de cercetări Fundulea, cât de eficiente sunt aplicările foliare şi granulare pentru sol comparativ cu tratamentul la sămânţă împotriva Tanymecus spp.

Emil Georgescu, cercetător în cadrul INCDA Fundulea şi colaborator al APPR pe partea de testări în câmpurile experimentale, a prezentat, pe larg, biologia răţişoarei porumbului (Tanymecus spp.) şi a declarat că acesta este un dăunător regional, necunoscut pentru fermierii din alte ţări precum Marea Britanie, Franţa sau Germania.

„În România, zonele de maximă favorabilitate pentru dezvoltarea dăunătorului sunt estul şi sud-estul ţării, dar sunt premise să credem că acestea s-au mărit. Adultul iese la suprafaţa solului începând din primăvară, având o durată medie de viaţă de 80-100 zile, din care circa 2 săptămâni sunt de interes pentru fermieri, când porumbul se află în faza de răsărire până la cea de patru frunze, deoarece aceasta este perioada de maximă sensibilitate a culturii la atacul răţişoarei. Această perioadă poate să facă dierenţa dintre profit şi pierdere.“ Potrivit cercetătorului, dacă în faza de până la patru frunze ale porumbului sunt temperaturi ridicate, însoţite de secetă şi cu o densitate ridicată a dăunătorului, pagubele sunt enorme, impunându-se reînsămânţarea culturii.

Specialistul a ţinut să sublinieze faptul că gravitatea atacului din primăvară nu este influenţată de condiţiile din perioada iernii deoarece adultul iernează la adâncimi semnificative, cuprinse între 40 şi 60 cm, dar chiar şi la 1 m. „Condiţiile din perioada iernii au revelanţă foarte mică pentru ceea ce se întâmplă în primăvară. La această insectă sunt importante condiţiile din primăvară, în perioada de răsărire a porumbului şi până la faza de patru frunze.“ Răţişoara porumbului este o insectă polifagă, având 35 de plante-gazdă şi astfel poate fi întâlnită şi în alte culturi agricole, cum ar fi soia, fasolea etc. La floarea-soarelui, insecta retează plantele la colet, provocând distrugerea în masă a culturii. Un alt aspect important este acela că dezvoltarea populaţiilor de Tanymecus este influenţată de succesiunea culturilor. În cazul în care se practică monocultura de porumb, rezeva biologică creşte în mod semnificativ. De aceea, respectarea unei rotaţii corespunzătoare a culturilor reprezintă o metodă eficientă pentru a limita atacul dăunătorului. Invitată la eveniment, dr. ing. Carmen Mincea, şef laborator Ecotoxicologie, toxicologie şi biotehnologie din cadrul ICDPP şi coordonatoarea unui studiu de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de albine, în condiţiile agropedologice specifice ţării noastre, studiu finanţat de Ministerul Agriculturii şi finalizat, în fază incipientă, anul trecut, a declarat: „Am luptat pentru a obţine date concludente pentru a nu nedreptăţi pe nimeni. Sunt inginer horticultor şi de 36 de ani cercetător şi ştiu că fără albine nu putem trăi, în patru ani murim cu toţii, însă niciodată nu ne-am propus să omorâm albinele. Studiile pe care leam făcut, inclusiv prin proiectul finanţat de MADR, au demonstrat, desigur prin rezultatele obţinute pe o perioadă scurtă de timp, de un an, că nivelul de reziduuri în polen, miere şi apa de gutaţie este sub cel admis în Uniunea Europeană. În prezent, mulţumită ASAS voi conduce un proiect, finanţat de fundaţie din fonduri private, care va avea aceeaşi linie de cercetare, însă numărul de analize va fi cu mult mai mare şi vom avea mai multe analize de sol, plante şi albine moarte, de tot ce este necesar pentru a pune în evidenţă ce se întâmplă şi nu înţeleg de ce neonicotinoidele sunt mai acuzate decât toate celelalte substanţe chimice.“

Preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a subliniat importanţa suportului ştiinţific în luarea decizilor politice şi a afirmat faptul că cercetarea agricolă românească este capabilă de a oferi rezultate certe. „Unele fenomene sunt interpretate în mod gratuit şi fără un suport ştiinţific. Mai avem un precedent, şi anume interzicerea biotehnologiilor. Ne-am luat această responsabilitate de a fi ţinta. Vom merge mai departe cu cercetarea, pe mărirea numărului de teste analizate şi noi nu dirijăm rezultatele. Cercetarea agricolă din România este capabilă să facă verificări aşa cum ne cer morala şi cinstea de cercetători, indiferent de rezultate.“

MADR a emis şi pentru campania de primăvară 2019 autorizaţii de urgenţă pentru utilizarea temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS şi Poncho 600 FS pentru tratamentul seminţelor. APPR s-a implicat activ în acest demers, punând la dispoziţia autorităţilor rezultatele testelor specializate efectuate în reţeaua sa independentă de testare.

Ana IONIŢĂ