La jumătatea lunii noiembrie a.c., în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ (ASAS) s-au sărbătorit 90 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea agriculturii din România. Au fost înființate mai multe stațiuni agronomice care au abordat probleme majore agricole, iar cercetarea dezfășurată în cadrul acestora a impactat, la acea vreme, performanța agricolă a țării.
În cadrul festivității de celebrare, prof. dr. Gheorghe Sin, președinte al ASAS și membru corespondent al Academiei Române, a prezentat realizările stațiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă de-a lungul a nouă decenii și considerăm că este important să le facem cunoscute și noi prin intermediul revistei deoarece, cu pasiune, devotament și mai ales printr-o susținere financiară consistentă, cercetarea românească poate furniza informații vitale pentru creșterea performanței din exploatațiile agricole românești. „Aș dori să prezint succint și selectiv din realizările unităților de cercetare-dezvoltare agricolă care merită semnalate prin importanța contribuției la făurirea unei agriculturi moderne și competitive prin performanță și eficiență, în ciuda greutăților semnalate, acest lucru dovedind că există un potențial de cercetare dat de eforturile și pasiunea cercetătorilor existenți. În domeniul culturilor de câmp, la Institutul de la Fundulea și la stațiunile din reațeaua sa, ca rezultat al cercetărilor multidisciplinare de genetică, ameliorare, fiziologie, biotehnologie, biochimie și chimie a plantelor, au fost create, înregistrate și introduse în cultură 371 de genotipuri, dintre care 204 au fost brevetate. S-au realizat 84 de soiuri la cereale păioase, 86 hibrizi de porumb, 46 hibrizi de floarea-soarelui, 16 de soia, 67 de plante furajere, la cartof – 27 de soiuri brevetate și alte soiuri de sfeclă zahăr, mazăre, fasole, in, sorg, orez, cânepă, bumbac, ricin etc. La grâu, s-a realizat o îmbunătățire continuă a structurii soiurilor, demnă de remarcat fiind crearea primelor soiuri semipitice, o prioritate pentru condițiile temperate. Noile soiuri de grâu, care ocupă 70% din suprafața cultivată, se caracterizează prin potențial sporit de producție, rezistență la cădere, la boli foliare, la secetă și iernare și printr-o calitate de panificație superioară. Unele soiuri au fost introduse și în alte țări ca Ungaria, Turcia, Canada, Republica Moldova și Republica Kîrgîză. Rezultate însemnate s-au obținut și în ameliorarea speciei Triticale (14 soiuri) și a porumbului, unde generalizarea utilizării hibrizilor s-a făcut în 7 ani. La floarea-soarelui, ICCPT Fundulea a obținut primii hibrizi (premieră mondială), produși la scară comercială. În domeniul tehnologiilor de cultură, au fost elaborate și implementate soluții tehnologice pentru valorificarea superioară a resurselor (sol, îngrășăminte, apă, radiație solară etc.). În experiențe staționare de lungă durată s-au abordat aspecte privind optimizarea ameliorării culturilor și a fertilizării, compactarea solului, particularități ale agriculturii ecologice și ale celei conservative. Pentru pajiștile agricole au fost create 27 de soiuri cu tehnologii specifice, inclusiv mașini și utilaje specifice zonei montane. În domeniul horticulturii, printr-o activitate susținută, s-au creat soiuri cu rezistență sporită la boli și cu însușiri calitative superioare. Astfel, numai în ultimii 18 ani s-au omologat 350 de soiuri aparținând la 24 specii pomicole. În legumicultură au fost create 380 de soiuri și hibrizi aparținând la 40 de specii și s-a asigurat sămânță care acoperă 75% din totalul suprafețelor cu legume în câmp, iar hibrizii cultivați în sere și solarii se cultivă pe 15-50% din suprafața protejată. O direcție nouă de cercetare o reprezintă introducerea în cultură a unor noi specii pomicole (Aronia, curmal chinezesc) și legumicole (cartof dulce, castravete amar, plante cu multiple întrebuințări). În viticultură s-au creat numeroase clone și soiuri noi pentru struguri de vin și pentru masă. În producerea materialului săditor s-au asigurat prin pepinierele proprii zeci de milioane de pomi fructiferi și vițe altoite cu care au fost înființate plantațiile pomicole și viticole ale țării. La stațiunea Dăbuleni s-au obținut rezultate deosebite în ameliorarea solurilor nisipoase și a nisipurilor, s-au elaborat tehnologii de cultură specifice acestui areal și s-au creat soiuri de fasoliță, arahide și pepeni verzi. În ceea ce privește valorificarea superioară a produselor horticole, s-au elaborat tehnologii de păstrare în atmosferă modificată și refrigerare, de obținere de conserve sterilizate, băuturi răcoritoare, produse deshidratate și dietetice. Institutele de profil au elaborat majoritatea proiectelor pentru înființarea plantațiilor pomicole, a depozitelor de păstrare a produselor horticole, a unor centre de prelucrare legume și fructe. Dintre realizările în domeniul creșterii animalelor putem enumera: crearea și omologarea rasei de taurine «Bălțată cu negru românească», a rasei «Brună», a rasei «Bălțată românească» și a rasei de «Bubaline românești»; crearea și omologarea raselor de ovine «Merinos de Palas», «Țigaia de Rușețu», «Karakul de Botoșani», «Rasa de Carne Palas», «Rasa de Lapte Palas» și «Carabașa românească»; crearea și omologarea rasei de suine «Albul de Rușețu», a liniilor sintetice de porcine «345» și «Periș 2000», cu care s-au realizat hibrizii comerciali «Perhib 1» și «Perhib 2»; realizarea de tehnologii, tehnici și tehnologii integrate în creșterea intensivă (ferme, complexe industriale) a suinelor; crearea de tehnologii performante în creșterea păsărilor și omologarea hibrizilor de găini pentru carne și a hibrizilor de găini pentru ouă; realizări notabile în domeniul nutriției și biologiei animale exprimate prin: crearea și dezvoltarea de metode de analiză a furajelor, tehnologii de preparare și conservare a furajelor cu ajutorul biotehnologiilor, dezvoltarea unor sisteme durabile de management zootehnic, cu protejarea resurselor genetice și prin promovarea bunăstării animalelor. În domeniul pisciculturii s-au elaborat tehnologii și procedee inovative de reproducere și dezvoltare a unor specii piscicole, de reproducere artificială și creștere intensivă, de producere și utilizare a biomasei zooplanctonice, de aclimatizare a unor noi specii, cum este specia Polyodon spathula, cu o importanță economică de excepție. S-a organizat genoteca de specii și rase de specii (Nucet) și s-au livrat cantități semnificative de material biologic pentru popularea mediului acvatic în România și în alte țări. În domeniul medicinei veterinare, obiectivele cercetării au urmărit: apărarea sănătății animalelor, prevenirea pătrunderii și extinderii în țara noastră a unor boli exotice, protecția sănătății publice, protecția mediului. În acest sens, rezultatele cercetării constau în omologarea de produse medicinale veterinare eficiente, elaborarea de metode, metodologii, tehnologii și studii care stau la baza programelor și strategiilor sanitar-veterinare naționale. S-au eradicat boli transmisibile (pesta bovină, pleuropneumonia contagioasă bovină, variola ovină, morva, durina, bruceloza bovină, febra aftoasă, pesta porcină clasică) și s-au combătut eficient boli epizootice ca rabia, pseudopesta aviară, agalaxia contagioasă a oilor și caprelor, bucoza bovină și s-au elaborat noi metode de diagnostic, profilaxie și combatere a bolilor la animale și de control al siguranței și calității produselor alimentare de origine animală. În domeniul industriei alimentare s-au obținut produse fără gluten, cu conținut scăzut de glucide, dar mărit de proteine, numeroase sortimente de panificație, produse fortifiante cu diferite ingrediente. S-au obținut, de asemenea, mai multe brevete de invenție referitoare la diferite produse cu destinații speciale. Cercetările privind economia agrară și dezvoltarea rurală au condus la elaborarea zonării producției agricole, la optimizarea structurilor agrare, la elaborarea de programe informatice și ghiduri practice tehnico-economice pentru fermele agricole. Institutul a participat la evaluarea economică a terenurilor agricole și la organizarea teritoriului într-un sistem unitar de coordonare. De asemenea, s-a elaborat fundamentarea Programului de Dezvoltare Rurală.
În domeniul mecanizării lucrărilor agricole, institutele și stațiunile de specialitate au contribuit hotărâtor la: realizarea sistemului de mașini pentru tehnologiile culturilor agricole principale din România; furnizarea proiectelor tehnice de execuție, industriei construcțiilor de mașini agricole, la peste 35 de agenți economici din domeniu; obținerea a 415 brevete de invenție (perioada 1965-2017) și a 300 de premii, diplome și medalii la principalele saloane internaționale de invenții din Europa (Geneva, Bruxelles, Varșovia, Hanovra etc., pentru 1996-2017); la furnizarea prin Centrul de Formare Profesională și Centrul de Evaluare și Certificare a Competențelor Profesionale a activităților de formare, calificare și perfecționare pentru 12 ocupații profesionale din domeniul de activitate și la armonizarea mașinilor și instalațiilor agricole proiectate și testate la normele tehnice de standardizare și Securitate conform directivelor și legislației UE (MAȘINI – Directiva 2006/42/CE, ZGOMOT – Directiva 2000/14/EC, Directiva 90/128/EEC).
În domeniul pedologiei și agrochimiei s-a realizat harta solurilor României la diferite scări, atlasul monitoringului stării de calitate a solurilor, metodologia elaborării studiilor pedologice și de bonitare și s-a elaborat sistemul român de clasificare și cel de taxonomie a solurilor. S-au elaborat metodologii de analiză agrochimică a solurilor, de evaluare a îngrășămintelor și a stării de nutriție minerală a plantelor, precum și tehnologii de producere a unui larg sortiment de îngrășăminte foliare, organo-minerale și ecologice. S-a evaluat potențialul de manifestare a degradării terenurilor, s-au elaborat tehnologii antierozionale și pentru reducerea deficitului sau excesului de apă. S-au identificat areale de soluri poluate și s-au elaborat tehnologii de ameliorare a calității acestor soluri, inclusiv a celor poluate cu nitrați. S-a elaborat tehnologia de cadastrare, care se aplică în teritoriu. Institutul a colaborat cu specialiștii meteorologi la realizarea unor studii și a unor obiective de urmărire a mersului vremii.
În domeniul silviculturii, activitatea INCDS »Marin Drăcea» s-a materializat în zeci de mii de studii, proiecte, documentații, recomandări care au urmărit: elaborarea succesivă a »Tabelelor dendrometrice», respectiv »biometrice», pentru zeci de specii forestiere, prin care s-a asigurat creșterea preciziei de determinare a volumului și creșterii pădurilor, pentru gestionarea corespunzătoare a acestora; amenajarea integrală a pădurilor statului, România fiind prima țară în această situație; zonarea funcțională a pădurilor țării; elaborarea metodelor de combatere a dăunătorilor forestieri; refacerea unor păduri slab productive prin împădurire cu specii valoroase; reconstrucția ecologică prin împădurirea unor terenuri degradate; înființarea pepinierelor pentru puieți forestieri/ornamentali și realizarea sistemului de perdele forestiere; amenajarea bazinelor hidrografice torențiale; proiectarea rețelei de drumuri forestiere; înființarea aliniamentelor forestiere de-a lungul căilor de comunicație (48.000 km) ș.a.
O privire asupra evoluției instituțiilor de cercetare agricolă de-a lungul a nouă decenii relevă o continuitate privind, pe de o parte, obiectivele de cercetare, și anume dezvoltarea cunoașterii în domeniile agriculturii și preocuparea de transfer al rezultatelor cercetării la nivelul practicii agricultorilor, iar pe de altă parte atribuțiile similare ale acestor instituții, de la înființarea ICAR și ICZ la Academia de Agricultură din România, Institutul Central de Cercetări Agricole și până la actuala Academie de Științe Agricole și Silvice »Gheorghe Ionescu-Șișești» cu rețeaua de institute și stațiuni, toate având același rol de generator de progres în domeniul care asigură existența umană. La acest moment aniversar, omagiem personalitățile și toți cercetătorii care și-au dăruit anii de muncă creatoare unui țel generos, de a contribui la creșterea bunăstării populației țării. Nu trebuie uitați, ci respectați“, a susținut președintele ASAS.
Ana IONIȚĂ
