Realizări importante ale cercetării româneşti

La jumătatea lunii noiembrie a.c., în cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS) s-au sărbătorit 90 de ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea agriculturii din România. Au fost înfiinţate mai multe staţiuni agronomice care au abordat probleme majore agricole, iar cercetarea dezfăşurată în cadrul acestora a impactat, la acea vreme, performanţa agricolă a ţării.

În cadrul festivităţii de celebrare, prof. dr. Gheorghe Sin, preşedinte al ASAS şi membru corespondent al Academiei Române, a prezentat realizările staţiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă de-a lungul a nouă decenii şi considerăm că este important să le facem cunoscute şi noi prin intermediul revistei deoarece, cu pasiune, devotament şi mai ales printr-o susţinere financiară consistentă, cercetarea românească poate furniza informaţii vitale pentru creşterea performanţei din exploataţiile agricole româneşti. „Aş dori să prezint succint şi selectiv din realizările unităţilor de cercetare-dezvoltare agricolă care merită semnalate prin importanţa contribuţiei la făurirea unei agriculturi moderne şi competitive prin performanţă şi eficienţă, în ciuda greutăţilor semnalate, acest lucru dovedind că există un potenţial de cercetare dat de eforturile şi pasiunea cercetătorilor existenţi. În domeniul culturilor de câmp, la Institutul de la Fundulea şi la staţiunile din reaţeaua sa, ca rezultat al cercetărilor multidisciplinare de genetică, ameliorare, fiziologie, biotehnologie, biochimie şi chimie a plantelor, au fost create, înregistrate şi introduse în cultură 371 de genotipuri, dintre care 204 au fost brevetate. S-au realizat 84 de soiuri la cereale păioase, 86 hibrizi de porumb, 46 hibrizi de floarea-soarelui, 16 de soia, 67 de plante furajere, la cartof - 27 de soiuri brevetate şi alte soiuri de sfeclă zahăr, mazăre, fasole, in, sorg, orez, cânepă, bumbac, ricin etc. La grâu, s-a realizat o îmbunătăţire continuă a structurii soiurilor, demnă de remarcat fiind crearea primelor soiuri semipitice, o prioritate pentru condiţiile temperate. Noile soiuri de grâu, care ocupă 70% din suprafaţa cultivată, se caracterizează prin potenţial sporit de producţie, rezistenţă la cădere, la boli foliare, la secetă şi iernare şi printr-o calitate de panificaţie superioară. Unele soiuri au fost introduse şi în alte ţări ca Ungaria, Turcia, Canada, Republica Moldova şi Republica Kîrgîză. Rezultate însemnate s-au obţinut şi în ameliorarea speciei Triticale (14 soiuri) şi a porumbului, unde generalizarea utilizării hibrizilor s-a făcut în 7 ani. La floarea-soarelui, ICCPT Fundulea a obţinut primii hibrizi (premieră mondială), produşi la scară comercială. În domeniul tehnologiilor de cultură, au fost elaborate şi implementate soluţii tehnologice pentru valorificarea superioară a resurselor (sol, îngrăşăminte, apă, radiaţie solară etc.). În experienţe staţionare de lungă durată s-au abordat aspecte privind optimizarea ameliorării culturilor şi a fertilizării, compactarea solului, particularităţi ale agriculturii ecologice şi ale celei conservative. Pentru pajiştile agricole au fost create 27 de soiuri cu tehnologii specifice, inclusiv maşini şi utilaje specifice zonei montane. În domeniul horticulturii, printr-o activitate susţinută, s-au creat soiuri cu rezistenţă sporită la boli şi cu însuşiri calitative superioare. Astfel, numai în ultimii 18 ani s-au omologat 350 de soiuri aparţinând la 24 specii pomicole. În legumicultură au fost create 380 de soiuri şi hibrizi aparţinând la 40 de specii şi s-a asigurat sămânţă care acoperă 75% din totalul suprafeţelor cu legume în câmp, iar hibrizii cultivaţi în sere şi solarii se cultivă pe 15-50% din suprafaţa protejată. O direcţie nouă de cercetare o reprezintă introducerea în cultură a unor noi specii pomicole (Aronia, curmal chinezesc) şi legumicole (cartof dulce, castravete amar, plante cu multiple întrebuinţări). În viticultură s-au creat numeroase clone şi soiuri noi pentru struguri de vin şi pentru masă. În producerea materialului săditor s-au asigurat prin pepinierele proprii zeci de milioane de pomi fructiferi şi viţe altoite cu care au fost înfiinţate plantaţiile pomicole şi viticole ale ţării. La staţiunea Dăbuleni s-au obţinut rezultate deosebite în ameliorarea solurilor nisipoase şi a nisipurilor, s-au elaborat tehnologii de cultură specifice acestui areal şi s-au creat soiuri de fasoliţă, arahide şi pepeni verzi. În ceea ce priveşte valorificarea superioară a produselor horticole, s-au elaborat tehnologii de păstrare în atmosferă modificată şi refrigerare, de obţinere de conserve sterilizate, băuturi răcoritoare, produse deshidratate şi dietetice. Institutele de profil au elaborat majoritatea proiectelor pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole, a depozitelor de păstrare a produselor horticole, a unor centre de prelucrare legume şi fructe. Dintre realizările în domeniul creşterii animalelor putem enumera: crearea şi omologarea rasei de taurine «Bălţată cu negru românească», a rasei «Brună», a rasei «Bălţată românească» şi a rasei de «Bubaline româneşti»; crearea şi omologarea raselor de ovine «Merinos de Palas», «Ţigaia de Ruşeţu», «Karakul de Botoşani», «Rasa de Carne Palas», «Rasa de Lapte Palas» şi «Carabaşa românească»; crearea şi omologarea rasei de suine «Albul de Ruşeţu», a liniilor sintetice de porcine «345» şi «Periş 2000», cu care s-au realizat hibrizii comerciali «Perhib 1» şi «Perhib 2»; realizarea de tehnologii, tehnici şi tehnologii integrate în creşterea intensivă (ferme, complexe industriale) a suinelor; crearea de tehnologii performante în creşterea păsărilor şi omologarea hibrizilor de găini pentru carne şi a hibrizilor de găini pentru ouă; realizări notabile în domeniul nutriţiei şi biologiei animale exprimate prin: crearea şi dezvoltarea de metode de analiză a furajelor, tehnologii de preparare şi conservare a furajelor cu ajutorul biotehnologiilor, dezvoltarea unor sisteme durabile de management zootehnic, cu protejarea resurselor genetice şi prin promovarea bunăstării animalelor. În domeniul pisciculturii s-au elaborat tehnologii şi procedee inovative de reproducere şi dezvoltare a unor specii piscicole, de reproducere artificială şi creştere intensivă, de producere şi utilizare a biomasei zooplanctonice, de aclimatizare a unor noi specii, cum este specia Polyodon spathula, cu o importanţă economică de excepţie. S-a organizat genoteca de specii şi rase de specii (Nucet) şi s-au livrat cantităţi semnificative de material biologic pentru popularea mediului acvatic în România şi în alte ţări. În domeniul medicinei veterinare, obiectivele cercetării au urmărit: apărarea sănătăţii animalelor, prevenirea pătrunderii şi extinderii în ţara noastră a unor boli exotice, protecţia sănătăţii publice, protecţia mediului. În acest sens, rezultatele cercetării constau în omologarea de produse medicinale veterinare eficiente, elaborarea de metode, metodologii, tehnologii şi studii care stau la baza programelor şi strategiilor sanitar-veterinare naţionale. S-au eradicat boli transmisibile (pesta bovină, pleuropneumonia contagioasă bovină, variola ovină, morva, durina, bruceloza bovină, febra aftoasă, pesta porcină clasică) şi s-au combătut eficient boli epizootice ca rabia, pseudopesta aviară, agalaxia contagioasă a oilor şi caprelor, bucoza bovină şi s-au elaborat noi metode de diagnostic, profilaxie şi combatere a bolilor la animale şi de control al siguranţei şi calităţii produselor alimentare de origine animală. În domeniul industriei alimentare s-au obţinut produse fără gluten, cu conţinut scăzut de glucide, dar mărit de proteine, numeroase sortimente de panificaţie, produse fortifiante cu diferite ingrediente. S-au obţinut, de asemenea, mai multe brevete de invenţie referitoare la diferite produse cu destinaţii speciale. Cercetările privind economia agrară şi dezvoltarea rurală au condus la elaborarea zonării producţiei agricole, la optimizarea structurilor agrare, la elaborarea de programe informatice şi ghiduri practice tehnico-economice pentru fermele agricole. Institutul a participat la evaluarea economică a terenurilor agricole şi la organizarea teritoriului într-un sistem unitar de coordonare. De asemenea, s-a elaborat fundamentarea Programului de Dezvoltare Rurală.

În domeniul mecanizării lucrărilor agricole, institutele şi staţiunile de specialitate au contribuit hotărâtor la: realizarea sistemului de maşini pentru tehnologiile culturilor agricole principale din România; furnizarea proiectelor tehnice de execuţie, industriei construcţiilor de maşini agricole, la peste 35 de agenţi economici din domeniu; obţinerea a 415 brevete de invenţie (perioada 1965-2017) şi a 300 de premii, diplome şi medalii la principalele saloane internaţionale de invenţii din Europa (Geneva, Bruxelles, Varşovia, Hanovra etc., pentru 1996-2017); la furnizarea prin Centrul de Formare Profesională şi Centrul de Evaluare şi Certificare a Competenţelor Profesionale a activităţilor de formare, calificare şi perfecţionare pentru 12 ocupaţii profesionale din domeniul de activitate şi la armonizarea maşinilor şi instalaţiilor agricole proiectate şi testate la normele tehnice de standardizare şi Securitate conform directivelor şi legislaţiei UE (MAŞINI - Directiva 2006/42/CE, ZGOMOT - Directiva 2000/14/EC, Directiva 90/128/EEC).

În domeniul pedologiei şi agrochimiei s-a realizat harta solurilor României la diferite scări, atlasul monitoringului stării de calitate a solurilor, metodologia elaborării studiilor pedologice şi de bonitare şi s-a elaborat sistemul român de clasificare şi cel de taxonomie a solurilor. S-au elaborat metodologii de analiză agrochimică a solurilor, de evaluare a îngrăşămintelor şi a stării de nutriţie minerală a plantelor, precum şi tehnologii de producere a unui larg sortiment de îngrăşăminte foliare, organo-minerale şi ecologice. S-a evaluat potenţialul de manifestare a degradării terenurilor, s-au elaborat tehnologii antierozionale şi pentru reducerea deficitului sau excesului de apă. S-au identificat areale de soluri poluate şi s-au elaborat tehnologii de ameliorare a calităţii acestor soluri, inclusiv a celor poluate cu nitraţi. S-a elaborat tehnologia de cadastrare, care se aplică în teritoriu. Institutul a colaborat cu specialiştii meteorologi la realizarea unor studii şi a unor obiective de urmărire a mersului vremii.

În domeniul silviculturii, activitatea INCDS »Marin Drăcea» s-a materializat în zeci de mii de studii, proiecte, documentaţii, recomandări care au urmărit: elaborarea succesivă a »Tabelelor dendrometrice», respectiv »biometrice», pentru zeci de specii forestiere, prin care s-a asigurat creşterea preciziei de determinare a volumului şi creşterii pădurilor, pentru gestionarea corespunzătoare a acestora; amenajarea integrală a pădurilor statului, România fiind prima ţară în această situaţie; zonarea funcţională a pădurilor ţării; elaborarea metodelor de combatere a dăunătorilor forestieri; refacerea unor păduri slab productive prin împădurire cu specii valoroase; reconstrucţia ecologică prin împădurirea unor terenuri degradate; înfiinţarea pepinierelor pentru puieţi forestieri/ornamentali şi realizarea sistemului de perdele forestiere; amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale; proiectarea reţelei de drumuri forestiere; înfiinţarea aliniamentelor forestiere de-a lungul căilor de comunicaţie (48.000 km) ş.a.

O privire asupra evoluţiei instituţiilor de cercetare agricolă de-a lungul a nouă decenii relevă o continuitate privind, pe de o parte, obiectivele de cercetare, şi anume dezvoltarea cunoaşterii în domeniile agriculturii şi preocuparea de transfer al rezultatelor cercetării la nivelul practicii agricultorilor, iar pe de altă parte atribuţiile similare ale acestor instituţii, de la înfiinţarea ICAR şi ICZ la Academia de Agricultură din România, Institutul Central de Cercetări Agricole şi până la actuala Academie de Ştiinţe Agricole şi Silvice »Gheorghe Ionescu-Şişeşti» cu reţeaua de institute şi staţiuni, toate având acelaşi rol de generator de progres în domeniul care asigură existenţa umană. La acest moment aniversar, omagiem personalităţile şi toţi cercetătorii care şi-au dăruit anii de muncă creatoare unui ţel generos, de a contribui la creşterea bunăstării populaţiei ţării. Nu trebuie uitaţi, ci respectaţi“, a susţinut preşedintele ASAS.

Ana IONIŢĂ