Recoltăm ceea ce semănăm

Antonia Ivaşcu, director executiv AISR (Alianţa Industriei Seminţelor din România)

Înfiinţate cu dificultate în toamna anului 2018 din cauza secetei, culturile de rapiţă şi grâu au avut de suferit pe parcursului iernii, iar unde au răsărit au avut o densitate neuniformă.

A fost un moment important în care fermierii s-au gândit mai mult ca altădată la calitatea seminţelor achiziţionate, căci unul dintre secretele reuşitei culturilor constă în alegerea acestora. Alături de verigile tehnologice aplicate, zonarea pedoclimatică, precum şi un bun management al riscului, seminţele stau la baza recoltei, iar rezultatele se văd la finalul campaniei de recoltat. Creşterea randamentului de producţie, prin utilizarea de seminţe certificate, de calitate, alături de practicarea unei agriculturi de precizie pot sta la baza unei reuşite a culturilor. Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) continuă să tragă semnale de alarmă asupra apariţiei şi răspândirii tot mai rapide pe piata romaneasca a semintelor contrafacute. „În sectorul agroalimentar este o cultură a legalităţii ce începe de la sămânţă, care este prima verigă esenţială în lanţul nostru alimentar“, ne aminteşte Antonia Ivaşcu, director executiv AISR. Contrafacerea este o problemă periculoasă şi în creştere pentru toate industriile, inclusiv pentru industria de seminţe. Contrafacerea seminţelor duce la apariţia unei serii de efecte negative asupra industriei, fermierilor, precum şi a mediului înconjurător. Aceste efecte negative ale cultivării seminţelor contrafăcute includ:
•  probleme economice pentru fermier prin pierderea potenţială a recoltei din cauza utilizării unor seminţe contrafăcute care sunt ineficiente;
•  descurajarea antreprenorilor locali oneşti, dornici să investească în dezvoltarea de produse legitime; •  împiedicarea investiţiilor cu valoare adaugată;
•  potenţialele efecte negative asupra mediului înconjurător; seminţele contrafăcute nu sunt verificate şi testate (în timp ce seminţele sunt înregistrate şi îndeplinesc cerinţe stricte);
•  riscul ca prin deprecierea producţiei din ţară, economia să se bazeze pe culturile din import.

Un alt efect negativ al contrafacerii este faptul că s-ar putea diminua stimularea companiilor de ameliorare a plantelor, iar acestea să nu mai continue să investească timp şi bani în dezvoltarea de noi tehnologii care pot contribui la asigurarea securităţii alimentare la nivel mondial şi la atenuarea foametei şi a sărăciei. În plus, seminţele contrafăcute pot avea risc asupra sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor şi a agricultorilor. Prin ameliorarea plantelor fermierii pot avea acces la inovaţie şi la produse de calitate, crescând astfel securitatea alimentară şi încurajand dezvoltarea socială. „Contrafacerea de seminţe este în fapt o concurenţă neloaială din cauza preţului mult mai mic, fapt pe care fermierii trebuie să-l înţeleagă cât se poate de bine“, menţionează Antonia Ivaşcu. AISR desfăşoară o analiză competentă şi obiectivă a pieţei de seminţe, piaţă foarte expusă la comerţul fraudulos, dar fiind o nişă în cadrul căreia se vehiculează sume importante de bani. Bătalia se dă pe toate planurile şi între „sămanţă certificată“ şi cea „necertificată“. Sămanţa necertificată se poate referi atât la sămanţa din hambar (sau aşa-numita „din pătul“), dar şi la amestecuri de seminţe, specifice celei contrafăcute.

Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR), ai cărui membrii sunt companii producătoare de seminţe, cu genetică de înaltă clasă, s-a confruntat cu unele cazuri de contrafacere, falsificatorii înşelând fermierii cu sacii aproape identici cu cei originali. Prin portofoliul lor, companiile membre ale AISR asigură seminţe de înaltă calitate, alături de soluţii inovative, care sprijină fermierii la creşterea potenţialului productiv într-un mod sustenabil. Falsificatorii pun în circulaţie şi încearcă să comercializeze în mai multe zone de interes agricol seminţele contrafăcute. În acest sens, sunt utilizate centre de copiere şi printare, se utilizeaza autocolante cu denumire şi grafică similară cu cea a mărcii falsificate şi, de cele mai multe ori, se vinde marfă fără documente justificative. Alianţa Industriei Seminţelor din România colaborează cu autorităţile de reglementare pentru punerea în aplicare şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru a se asigura că doar produsele autentice, seminţele certificate sunt comercializate şi utilizate într-un mod sigur, responsabil de către fermieri. Trebuie precizat faptul că utilizarea seminţelor certificate este prima verigă din lanţul tehnologic, cu pondere însemnată în limitarea sau creşterea nivelului şi calităţii producţiei agricole, deci este o lucrare de un înalt profesionalism de care fermierii trebuie să ţină cont. De aceea putem spune: Ce semănăm, aia culegem!