Recomandările CE pentru planurile strategice naţionale

Comisia Europeană a făcut o serie de recomandări personalizate fiecărei ţări UE, identificând domeniile-cheie pe care ar trebui să se concentreze. Aceste recomandări sunt făcute cu scopul de a se asigura atingerea principalelor obiective prevăzute în noua strategie europeană. Odată prezentate de statele membre, CE va aproba planurile strategice, utilizând recomandările ca un document de referinţă important pentru evaluarea PNS.

Câteva elemente-cheie propuse de Comisia Europeană
​
Pentru 2021-2027, cel puţin 30% din cheltuielile totale ale UE vor fi pentru acţiuni privind prevenirea efectelor negative ale climei. PAC ar trebui să contribuie pentru acest obiectiv cu 40% din totalul cheltuielilor sale generale. Statele membre vor fi obligate să demonstreze, în planurile strategice, cum vor atinge un nivel mai mare de angajament decât până în prezent în ceea ce priveşte obiectivele de mediu şi climatice. Condiţionalitatea sporită propusă de Comisie leagă plăţile directe şi anumite măsuri de dezvoltare rurală de un nou mod de lucru, cu practici şi standarde agricole mai ecologice şi mai prietenoase cu mediul, cunoscute sub denumirea de „Cerinţe legale de gestionare“ (SMR - Statutory Management Requirements) şi „Bunele practici agricole şi de mediu“ (GAEC). Complet noi sunt aşa-numitele ecoscheme obligatorii din primul pilon, care sunt angajamente şi plăţi anuale menite să recompenseze fermierii pentru implementarea practicilor agricole durabile (ecologie, agricultură de precizie etc.). Comisia mai propune alocarea a 30% din cheltuielile de dezvoltare rurală pentru angajamentele de gestionare a mediului şi a climei, fără plăţile pentru zonele cu constrângeri naturale. Prin astfel de măsuri, PAC va plasa agricultura în centrul Acordului verde european, precum şi a strategiilor ambiţioase privind biodiversitatea şi cele din planul „De la fermă la furculiţă“. Sprijinirea veniturilor pentru agricultori va rămâne o parte esenţială a PAC, iar plăţile directe vor continua să se bazeze pe dimensiunea fermei în hectare. Cu toate acestea, viitoarea PAC trebuie să acorde prioritate fermelor mici şi mijlocii şi să încurajeze tinerii fermieri.

Documentul care se referă la măsurile pe care ţara noatră ar trebui să le includă în PNS a fost publicat pe 18 decembrie 2020 şi are două capitole: primul conţine o serie de recomandări specifice, iar al doilea o analiză a sectorului agricol şi mediului rural de la noi. O primă recomandare se referă la sectorul agricol în general, printre măsuri numărându-se: îmbunătăţirea viabilităţii fermelor cu venituri reduse, dar cu potenţial de dezvoltare ridicat, printr-o distribuţie mai bine direcţionată, şi mai eficientă a plăţilor directe; reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, prin: sprijinirea practicilor de management agricol durabil (no- till, strip-till, rotaţia culturilor, introducerea de leguminoase pentru furaje etc.), utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţii în tehnologii, refacerea zonelor împădurite (inclusiv perdele agroforestiere), precum şi activităţi de informare, instruire şi consiliere, în funcţie de cerinţele specifice; sprijinirea diversificării producţiei agricole prin stimularea fermierilor pentru a aduce pe piaţă produse cu valoare adăugată ridicată şi pentru a creşte producţia de culturi proteice; îmbunătăţirea poziţiei fermierilor, în special prin sprijinirea înfiinţării organizaţiilor de producători
în cadrul măsurilor PAC.

O a doua categorie de măsuri vizează susţinerea acţiunilor de protecţie a mediului şi climei

Mai buna gestionare a nutrienţilor, protecţia solului şi managementului apei prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai variate, a practicilor agroecologice, a investiţiilor în adăposturile pentru animale şi a sistemelor de gestionare a apei pentru o utilizare mai eficentă a acesteia, precum şi servicii de instruire şi consultanţă. Contribuirea la obiectivul Acordului verde privind fermele prin măsuri de conservare a elementelor peisagistice specifice zonei şi promovarea introducerii lor acolo unde lipsesc; conservarea habitatelor agricole şi forestiere prin sprijinirea practicilor durabile de gestionare, respectând principiile ecologice favorabile biodiversităţii (a entomofaunei utile, polenizatori naturali) şi contribuind la realizarea obiectivelor specifice ale legislaţiei referitoare la natură, în special în zonele incluse în reţeaua „Natura 2000“. Ni se mai cere susţinerea acţiunilor de management durabil al pădurilor, protejarea şi refacerea ecosistemelor forestiere, prin măsuri adecvate precum plăţi bazate pe rezultate; susţinerea agriculturii ecologice prin stimulente adecvate pentru întreţinerea şi conversie; menţinerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră şi amoniac din agricultură prin sprijinirea practicilor şi sistemelor agricole adecvate (tehnici de precizie, investiţii necesare pentru a le aplica). Astfel de acţiuni sunt necesare în special în fermele de creştere a animalelor, în conformitate cu Strategia metanului, printr-o combinaţie de măsuri (de exemplu, îmbunătăţirea gestionării dejecţiilor). Altă categorie de recomandări pentru ţara noastră se referă la consolidarea mediului socioeconomic al zonelor rurale şi răspunderea la cerinţelor societăţii.

„Pentru a construi un sistem alimentar solid, adaptat, este nevoie de o atenţie sporită la cerinţele societăţii, inclusiv prin reducerea antibioticelor şi a pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea vieţii rurale“, se arată în document. Drept urmare, contribuţia la obiectivele Green Deal se face şi prin susţinerea utilizării reduse a acestor subtanţe şi asigurarea implementării în întregime a managementului integrat al dăunătorilor de către toţi utilizatorii profesionişti. Tot cu acelaşi scop, se mai recomandă: „Deşi vânzările antimicrobienelor sunt sub media UE, România ar trebui să continuie să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării lor în agricultură, de exemplu prin integrarea obiectivelor în acţiuni concrete şi mai ambiţioase ale PAC; îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a biosecurităţii fermelor, în special în cele de porci; sprijinirea investiţiilor, instruirii şi serviciilor de consultanţă“. Trebuie redus decalajului economic şi social dintre zonele urbane şi rurale, sărăcia în zonele rurale, cu o atenţie specială pentru categoriile vulnerabile; încetinirea depopulării rurale prin sprijinirea investiţiilor în infrastructură, în servicii, capital uman şi activităţi neagricole; sprijinirea activităţilor de procesare primară şi secundară a produselor agricole şi a antreprenoriatului, care au potenţialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei. În acest sens, va fi important să se asigure sinergii cu alte fonduri UE şi naţionale, mai scrie în documentul de referinţă. Se mai doreşte ca România să faciliteze stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural şi să sprijine dezvoltăra afacerilor prin accesul la finanţare şi terenuri.

Ultima categorie de măsuri ce ar trebui incluse în PNS este despre „Susţinerea instruirii şi a schimbului de cunoştinţe, a inovării şi digitalizării în agricultură şi în zonele rurale, precum şi încurajarea adoptării acestora“, măsuri ce includ acţiuni de introducere a conexiunilor internet în bandă largă, îmbunătăţirea abilităţilor profesionale şi digitale ale fermierilor, a serviciilor de înstruire şi consultanţă etc. (Commission Staff Working Document „Commission recommendations for Romania’s CAP strategic plan“, www.cdep.ro/afaceri_europene).

Roxana DRĂGHICI