Reducerea secetei in zonele vulnerabile din Bazinul Mures

Suprafeţele agricole din România sunt cel mai frecvent afectate de secetă (circa 7 milioane de hectare), eroziune prin apă şi alunecări de teren (circa 6,4 milioane de hectare), exces temporar de apă (circa 4 milioane de hectare), compactare (circa 2,8 milioane de hectare) etc. De remarcat este faptul că seceta reprezintă factorul limitativ în cultura plantelor pe cea mai mare suprafaţă.

---

Zona supusă deşertificării, caracterizată prin climat arid, semiarid sau subumeduscat, reprezintă circa 30% din suprafaţa totală a Romaniei, fiind, în general, amplasată în Dobrogea, Moldova, sudul Campiei Romane şi Campia de Vest. Prin interacţiunile sale complexe şi consecinţele pe plan social, economic şi politic, secetă şi deşertificare, precum şi celelalte procese de degradare a solurilor, constituie probleme de mediu ce implică analize la nivel mondial şi regional, în scopul stabilirii unor măsuri comune de prevenire şi combatere pe plan local, naţional, regional şi global. Frecvenţa anilor secetoşi a crescut continuu în  România , de la 33%, în perioada anilor 1942-1953, până  la 80%, în perioada anilor 1982-1990.

Pornind de la aceste date de cercetare, Administraţia Naţională de Meteorologie, în calitate de coordonator (reprezentată prin dr. Gheorghe Stăncălie şi dr. Elena Meteescu, directori executivi), împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (reprezentat prin dr. Irina Calciu), Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (reprezentat prin Corina Popescu) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială - „Elie Carafoli” (reprezentat prin ing. Ion Nilă), în calitate de parteneri, au coordonat cercetările privind reducerea secetei în zonele vulnerabile din Bazinul Mureş, prin proiectul MIDMURES 07.0316/2010/582303/SUB/D 1. Acesta este un proiect-pilot privind dezvoltarea de tehnici şi metode de prevenire pentru a reduce deşertificarea în Europa. Beneficiarii proiectului au fost: autorităţile locale, reprezentate de Primăria Pecica şi Primăria Caracal, Direcţia pentru Agricultură Arad, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Arad, Direcţia Tehnică şi Serviciul Fond Funciar Caracal, fermieri şi asociaţii agricole. Intalnirea cu beneficiarii acestui proiect a avut loc la data de 27 aprilie 2012, la Consiliul Judeţean Arad. Obiectivul principal al proiectului a fost acela de a testa tehnologii special concepute, metode şi practici, în scopul de a reduce efectul fenomenului de secetă în Bazinul Mureş.

De asemenea, acest proiect a urmărit sensibilizarea populaţiei la posibilele consecinţe ale reducerii resurselor de apă şi calitatea acestora. Beneficiarii proiectului şi grupurile vizate de acestea sunt factorii decizionali locali şi regionali din domeniul mediului şi agriculturii, oameni care activează în domeniul ştiinţific şi fermierii. Perioada de derulare a proiectului MIDMURES a fost ianuarie 2011-mai 2012. Principalele obiective ale proiectului au fost: conservarea apei pluviale şi a apelor de suprafaţă; forme alternative de irigare; bune practici pentru prevenirea secetei şi a lipsei apei în Bazinul Mureş. Zona de studiu a cuprins regiunea agricolă din jurul oraşului Pecica, în subbazinele Ier şi Crac şi în Bazinul Inferior al raului Mureş. Altitudinea medie în zona de studiu a fost cuprînsă între 100 şi 170 m, cu o pantă mai mică de 10 grade.

În cadrul întâlnirii amintite anterior, s-a prezentat o serie de comunicări ştiinţifice, precum: Programul-Cadru al Comisiei Europene/Direcţia Generală de Mediu; „Stoparea deşertificării în Europa” - Proiectul MIDMURES, prezentat de dr. Gheorghe Stăncălie, director executiv al ANM Bucureşti; Impactul fenomenului de secetă pedologică în  România , cu referire specială la zona agricolă Banat-Crişana, prezentat de dr. Elena Mateescu, director executiv al ANM Bucuresti; Caracteristici hidrogeologice specifice pentru bazinul Mureş - zona Pecica, în contextul lipsei apei şi a prezenţei secetei, prezentat de dl Dumitru Neagu; Ghidul de bune practici pentru prevenirea lipsei apei şi a prezenţei secetei în Bazinul Mureş, prezentat de dr. Gheorghe Stăncălie şi dr. Elena Mateescu; Utilizarea materialelor superabsorbante pentru conservarea apei în sol în condiţii de secetă, prezentat de dr. Cătălin Simota şi dr. Irina Calciu; REOL - Energie eoliană pentru ferme, prezentat de ing. Ion Nilă şi ing. Radu Bogăteanu; Utilizarea rezultatelor proiectului MIDMURES în alte bazine hidrografice, prezentat de dr. Victor Viorel Vătămanu. Manifestarea s-a incheiat cu o vizită pe teren, deosebit de interesantă, în zona Pecica.

Cele mai importante rezultate ale acestei manifestări se pot concretiza în: reducerea efectelor secetei, prin realizarea unui sistem de avertizare timpurie şi soluţii tehnologice pentru autorităţile locale şi fermieri; accesul autorităţilor şi fermierilor la informaţie, pentru a şti cum să crească eficienţa utilizării apei în agricultură şi măsurile tehnologice de adaptare a culturilor pentru a face faţă secetei şi deficitului de apă şi pentru imbunătăţirea planificării utilizării terenurilor; fermierii să aibă acces la informaţiile despre costuri şi beneficii şi să ştie cum să aplice superabsorbanţi care reţin apa în sol; fermierii să aibă cunoştinţe privind costurile şi beneficiile, dar şi impactul asupra resurselor de apă, utilizand tehnologii de energie regenerabilă (vant) la scară mică, pentru aplicarea eficientă a irigaţiilor în condiţii de secetă severă; aplicarea bunelor practici pentru o mai bună gestionare a resurselor de apă şi o planificare durabilă sunt puse la dispoziţia autorităţilor la nivel naţional pentru a fi utilizate şi în alte zone (bazine hidrografice) afectate de secetă şi deficit de apă. În cadrul intalnirilor au fost prezentate două lucrări remarcabile, de mare valoare ştiinţifică, şi anume: „Ghidul de bune practici pentru prevenirea secetei şi a lipsei apei în Bazinul Mureş” şi „Managementul durabil al resurselor de sol sub influenţa presiunilor antropice”, sub forma unui „Cod pentru bune practici de fermă”.

Prezentarea proiectului MIDMURES, alături de imaginile satelitare şi de explicaţiile extrem de documentate ale prezentatorilor, au făcut ca discuţiile purtate privind comunicările prezentate să depăşească tema intalnirii, problemele ridicate fiind probleme generale ale agriculturii europene. De mare interes din partea participanţilor s-a bucurat proiectarea unui buletin agrometeorologic specializat, în cazul nostru pentru zona Pecica. Cu multă atenţie au fost ascultate problemele agricole abordate, respectiv: „Managementul culturilor şi al solurilor” şi „Managementul apei”.

De asemenea, prezentarea superabsorbantului pentru reţinerea apei în sol a incitat la discuţii deosebit de benefice pentru aplicarea în agricultură. Zeba „Farm” este un amendament de sol care are rolul de a sigura cantitatea optimă de apă în timpul germinării seminţelor, a răsăririi şi pe intreaga perioadă de creştere a culturilor; Zeba „Farm” este un superabsorbant derivat din amidonul de porumb, este solid, sub formă de granule; Zeba „Farm” nu este toxic şi este total biodegradabil, având efecte pozitive asupra activităţii microorganismelor din sol; estimările arată că, în cazul tratării cu superabsorbantul Zeba, evapotranspiraţia poate atinge o creştere de până  la 25%, deci un control mai bun în perioadele secetoase. În perioadele cu precipitaţii, care depăşesc media anuală, superabsorbantul nu are efect. În cadrul vizitei din câmp, a fost prezentat ghidul de bună practică - energie eoliană pentru ferme şi instalaţia REOL – energie eoliană pentru ferme. INCAS a contribuit la realizarea proiectului MIDMURES prin fabricarea, instalarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii eoliene REOL, capabilă să producă energie electrică şi să extragă apa pentru situaţiile de deşertificare avansată. Fermierii, beneficiari ai energiei eoliene, pot folosi puterea vantului pentru a furniza energie fermelor proprii sau pot deveni ei inşişi producători de energie electrică.

Avantajele unui fermier care valorifică o asemenea instalaţie sunt: instalaţiile eoliene sunt silenţioase, nu afectează mediul; se produce o energie ecologică; economii şi avantaje financiare; scăderea poluării şi a emisiilor de substanţe nocive provenite din arderea combustibililor fosili; sursă suplimentară de energie pentru locaţiile izolate; terenurile pe care sunt amplasate instalaţiile pot fi utilizate în continuare pentru agricultură. În ceea ce priveşte evaluarea resurselor de ape subterane, amintim că diminuarea acumulării apei din precipitaţii din cauza unei succesiunii de ani secetoşi, în contextul modificării climatului, împreună cu exploatarea în exces sunt principalii factori care pot influenţa nivelul apelor subterane şi deci reducerea resursei de apă subterană. Seceta poate avea efecte la scară extînsă asupra acviferului, dar trebuie avut în vedere riscul supraexploatării atunci când se construiesc noi puţuri pentru irigaţii. Utilizarea excesivă a acviferului de suprafaţă pentru irigaţii are efecte mai mari asupra nivelului piezometric decât  ar avea o succesiune de ani secetoşi. În linii mari, manifestarea desfăşurată la Arad şi Pecica a fost un succes deplin, atât din punct de vedere al manifestării ştiinţifice, cât şi din punct de vedere al beneficiilor puse la dispoziţia fermierilor de către partenerii proiectului MIDMURES.

Victor VĂTĂMANU