Reducerea TVA la alte produse, tot la stadiul de promisiune

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat la data de 11 decembrie la cea de-a patra ediţie a Forumului pe teme de agricultură organizat de publicaţia The Diplomat-Bucharest. În prima parte a evenimentului, discuţiile s-au concentrat pe diminuarea fraudei fiscale pentru produsele agroalimentare, iar reprezentanţii asociaţiilor din sectorul cărnii au cerut cu vehemenţă o relaxare pe zona de fiscalitate, în special în vederea reducerii TVA.

„A fost o discuţie foarte bună, care s-a concentrat pe măsurile de relaxare fiscală în anul 2015, într-un moment în care discutăm despre bugetul pentru anul următor, într-un moment în care s-au încheiat discuţiile cu FMI şi deci putem să dăm anumite răspunsuri. Este o aşteptare foarte mare din partea industriei de a se relaxa fiscalitatea, cel puţin în acest domeniu, al cărnii şi al produselor din carne, din două motive: în primul rând, pentru că a fost un an agricol bun, cu preţuri la inputuri mai mici, şi embargoul impus de Federaţia Rusă. Toate acestea au pus presiune pe producători, pe industrie şi din acest motiv întâlnim situaţia în care trebuie să vândă sub costul de producţie, lucru la care mai adăugăm şi evaziunea fiscală din domeniu. Au înţeles cu toţii şi s-au bucurat de intenţia Guvernului de a reduce TVA în industria cărnii şi a produselor din carne pe parcursul anului 2015, dacă încasările la buget vor permite acest lucru. Trebuie să fim foarte atenţi, pentru ca relaxarea fiscală pe această zonă să nu impună taxe şi impozite suplimentare. Tocmai de aceea nu s-a introdus măsura de la 1 ianuarie, dar dacă încasările vor permite, pe parcursul anului 2015 vom putea discuta despre introducerea acestei măsuri“, a afirmat dl Constantin.

Reprezentanţii din industria cărnii din România au cerut Ministerului Agriculturii să-i sprijine în demersul lor la CE de a transforma angajamentele multianuale pe care România le are pentru bunăstarea creşterii porcilor şi păsărilor în angajamente anuale, astfel încât cei care vor să intre pe această piaţă să beneficieze de sprijin. „Noi vom susţine această măsură, deşi, în conformitate cu regulamentul european, la prima vedere, pare o măsură imposibilă”, a precizat ministrul Agriculturii. Referitor la reducerea TVA la produsele bio, ministrul Agriculturii a afirmat că au existat multe reacţii din partea producătorilor din celelalte sectoare şi că acest subiect va continua să fie dezbătut şi în perioada următoare.

Embargoul rusesc este resimţit şi de sectorul cărnii

„România nu a fost afectată în mod direct, ci indirect, prin faptul că există foarte multe produse pe piaţa europeană în exces care nu au mai mers către piaţa rusească. Indirect a fost o presiune pe producătorii din România, pentru că majoritatea procesatorilor au simţit nevoia să importe din ce în ce mai mult, şi mă refer în special la carne, pentru că preţurile sunt mai mici în comunitatea europeană. Cred că CE trebuie să ia în serios scrisoarea pe care România a semnat-o, alături de alte 19 state, prin care cerem găsirea unor soluţii europene şi nu naţionale. Cred că soluţia cea mai la îndemână ar fi aceea de introducere a unor fonduri pentru stocarea privată, astfel încât produsele respective să nu mai circule pe alte pieţe de desfacere, cum este România, şi să fie păstrate acolo unde ele sunt produse şi să fie absorbite de piaţă atunci când aceasta o va permite, fără să se pună presiune pe preţ. Primele măsuri luate de CE şi pe care le-am salutat la momentul acela au fost luate pe sectorul legume-fructe, dar acum presiunea cea mai mare este în sectorul cărnii şi observăm acest lucru nu doar în România, ci şi în alte state membre.“

Probleme şi în sectorul laptelui

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui - APRIL, a declarat că reducerea TVA ar trebui să se facă pe întreaga filieră din industria alimentară şi că Guvernul ar trebui să-şi asume această responsabilitate, ca orice manager de companie. „Premierul ar trebui să se implice ca un părinte asupra industriei alimentare, care participă cu 6% la PIB-ul ţării. În 2013, toată lumea lăuda agricultura şi industria alimentară, care a depăşit industria auto.
De ce nu se investeşte într-un domeniu care asigură profit?
Să se reucă taxele şi impozitele, să se asigure instrumentele necesare pentru ca sectorul să se dezvolte, iar factorul politic să nu mai aibă impact atât de mare asupra mediului economic, pentru că asta înseamnă o economie bolnavă.

Cred că a venit momentul să ne trezim cu toţii!

Ce va face ANSVSA în primăvară, când va reizbucni boala limbii albastre?
A pregătit vreo strategie pentru cele 7-8 milioane de animale care nu au putut fi vândute către Iordania în această toamnă? Este pregătit statul român să intervină cu instrumente financiare?
Sunt probleme care vor veni, indiferent dacă vrem sau nu. Peste 3-4 luni fabricile de procesare a laptelui îşi vor închide porţile, stocurile sunt până în tavan. Încercăm să căutăm noi pieţe. În relaţia cu China nici măcar nu ştim în ce stadiu au ajuns discuţiile. Conform datelor ANSVSA, mai erau 152 de fabrici la 1 ianuarie 2014. În 2010 erau 423. Am cerut să ni se spună câte fabrici mai funcţionează. M-am uitat pe listă şi deja şase erau în faliment, jumătate aveau 1-2 angajaţi, cu o cifră de afacere de 500 de lei per lună - acelea nu se mai pot numi firme. Trebuie să găsim noi metode pentru susţinerea economiei româneşti şi sper să transmiteţi tuturor, cel puţin acum de sărbători, să consume produse fabricate în România.“

În februarie, pot fi deschise primele măsuri din PNDR

Potrivit ministrului Agriculturii, imediat ce Comisia Europeană îşi va da acordul de principiu pe noul Program de Dezvoltare Rurală (PNDR), România va putea deschide primele măsuri în vederea accesării fondurilor europene. „Sper ca în luna februarie să putem deschide primele măsuri pe noul PNDR“, a declarat acesta. Pe baza acordului de principiu se vor putea deschide, mai devreme, unele dintre măsurile considerate importante, cum ar fi modernizarea exploataţiilor agricole şi sprijinirea tinerilor fermieri. Celelalte măsuri vor putea fi deschise când Comisia Europeană va aproba programul, iar acest lucru se va întâmpla, potrivit dllui Constantin, până în luna iunie, cel târziu.

PNDR va cuprinde în total 14 măsuri. Măsura privind investiţiile în sectorul de irigaţii va beneficia de 370 de milioane de euro. În privinţa subvenţiilor per suprafaţă, fermierii sunt sfătuiţi să se informeze până la momentul completării cererii de plată, pentru că sunt noi cerinţe pe care trebuie să le respecte. Unul dintre noile elemente se referă la respectarea anumitor norme de agromediu, ce sunt înglobate în pachetul de înverzire. 30% din sprijinul per suprafaţă va fi condiţionat de respectarea celor trei cerinţe din acest pachet, cum ar fi: rotaţia culturilor agricole, menţinerea pajiştilor permanente şi ocuparea unei proporţii de 5%, iar apoi 7% din suprafaţă pentru zonele de interes ecologic.

„Pachetul de înverzire cred că este cunoscut şi nu va fi o problemă, din calculele pe care le-am făcut, să nu fie îndeplinit de toţi fermierii români. La momentul la care se începe completarea cererii de plată pe suprafaţă fermierul trebuie să cunoască toate aceste lucruri“, a spus dl Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ana MUSTĂŢEA