„Reforma PAC: care va fi locul porumbului“ - Parlamentul European, Bruxelles

La data de 22 mai a.c., la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, APPR a reprezentat România la o dezbatere la Parlamentul European pe tema: „Reforma PAC - care va fi locul porumbului“.

 Evenimentul a fost organizat la iniţiativa MAIZE’EUROP’ - CEPM (Consiliului European al Porumbului) şi s-a bucurat de participarea, în panelul de discuţii, a doamnei eurodeputat Angélique Delahaye (PPE, FR), membră a comisiilor specializate de mediu şi, respectiv, de agricultură ale PE, „agricultor militant“ aşa cum s-a autodefinit domnia sa. Poziţia pe care CEPM doreşte să o împărtăşească cu legislativul european se constituie într-un apel ca dimensiunea de mediu a PAC să fie tratată echilibrat şi proporţional în cadrul negocierilor tripartite privind reforma Politicii Agricole Comune, negocieri ce vor avea loc în următoarea perioadă. Există numeroase evaluări ca înverzirea, aşa cum funcţionează în actualul exerciţiu financiar, s-a dovedit extrem de complex de pus în practică şi nu a fost eficientă ca beneficii pentru mediu. Prevăzută de pachetul de înverzire, diversificarea obligatorie a culturilor agricole în cadrul exploataţiilor de peste 10 ha ar trebui tratată în mod adaptat diferitelor situaţii şi regiuni ale Europei, după cum au pledat vorbitorii din panelul de la Parlamentul UE. APPR a reprezentat producătorii de porumb din România şi a vorbit despre problemele cu care aceştia se confruntă: condiţii naturale tot mai dificile pe fundalul schimbărilor climatice, după cum arată şi recentul raport al Băncii Mondiale, care consideră că ţara noastră este una dintre cele mai vulnerabile din Europa din această perspectivă; lipsa unor mijloace eficiente de a combate bolile şi dăunătorii specifici arealului nostru agricol, în condiţiile în care principiul precauţiei prevalează în UE atunci când este vorba de aprobarea noilor produse şi tehnologii eficiente şi sigure în alte părţi ale lumii (de exemplu biotehnologiile şi produsele de protecţia plantelor). În privinţa porumbului în monocultură, APPR a arătat că acest sistem nu este o practică obişnuită în România. Totuşi, există situaţii în care flexibilitatea de a cultiva porumb după porumb poate fi extrem de importantă. Cum ţara noastră este un mare producător de seminţe de porumb (al doilea în UE), iar multiplicatorii au investit masiv în echipamente, în special pentru irigaţii, aceştia trebuie să aibă posibilitatea să-şi amortizeze costurile chiar prin practicarea limitată a monoculturii, în condiţiile în care legislaţia europeană oferă soluţii variate pentru prezervarea biodiversităţii prin zone de interes ecologic (culturi leguminoase intercalate în cultura principală, benzi înierbate, zone agroforestiere etc.). O altă situaţie este cea din această primăvară extrem de secetoasă, cu 45-60 de zile fără precipitaţii în multe regiuni, în care suprafeţe extinse cu soia nu au răsărit şi au trebuit întoarse, porumbul fiind singura opţiune. În privinţa recentei decizii a COM de a interzice utilizarea insecticidelor pe bază de substanţe neonicotinoide, am exprimat surpriza şi dezamăgirea agricultorilor din România ca EFSA nu a reaprobat produsele în condiţii specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor. Aplicând mecanic principiul precauţiei, managerii de risc europeni preferă totdeauna cea mai simplă soluţie, aceea de a elimina produsele de pe piaţă, dar nu există tehnologie cu risc zero absolut. Am arătat că ţara noastră este o regiune endemică pentru Tanymecus spp. şi că până în prezent nu există o soluţie alternativă eficientă, ceea ce expune trei recolte principale ale ţării (porumb, floarea-soarelui şi rapiţă) la pericolul de a fi grav afectate. Am amintit şi de faptul că în ultimii 5 ani tratamentul seminţelor cu neonicotinoide a fost posibil în România ca urmare a măsurilor de urgenţă luate de Ministerul Agriculturii, iar fermierii (prin APPR) şi apicultorii (Institutul de Cercetare-Dezvolatare pentru Apicultură), sprijiniţi de industria de protecţia plantelor (AIPROM) şi de industria seminţelor au conlucrat pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor. În final, APPR şi-a exprimat speranţa că fermierii vor fi acceptaţi ca parteneri de dialog în perioada următoarelor 18 luni, când se vor definitiva măsurile de sprijin din noul PAC, pentru că aceştia trebuie ascultaţi şi merită, pentru efortul lor de fiecare zi de a aduce produse sigure şi ieftine pe masa a 500 de milioane de consumatori, să-şi consolideze un loc de cinste în societatea europeană.