Vizita dlui Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în România, de la sfârșitul lunii octombrie a inclus participarea la unele evenimente, în cadrul cărora s-au dezbătut reforma politicii agricole comune (PAC) după 2013 și impactul schimbărilor climatice asupra producțiilor agricole. Totodată, acesta a fost prezent și la deschiderea oficială a târgului internațional IndAgra.
Prezent la forumul cu tema „Noile politici agricole și securitatea alimentară în condițiile schimbărilor climatice”, desfășurat în cadrul expoziției IndAgra, comisarul european Dacian Cioloș a vorbit despre gestionarea celor doi factori importanți de risc, schimbările climatice și volatilitatea prețurilor, cu ajutorul măsurilor propuse în reforma PAC. Printre măsurile propuse se regăsesc menținerea plăților directe, pentru că au rolul de a susține venitul de bază al agricultorilor, mecanismele de gestionare a riscului, precum și susținerea organizațiilor de producători.
„Agricultura viitorului, nu doar în Uniunea Europeană, dar și la nivel internațional, se va confrunta cu cel puțin doi factori de risc, la care, printre altele, politicile agricole vor trebui să le găsească soluții.
Schimbările climatice sunt un factor de risc natural, pe care trebuie să fim în măsură să-l gestionăm. Experiența de până acum ne-a arătat că nu putem lucra împotriva naturii, ci trebuie să lucrăm cu natura, s-o înțelegem și să putem gestiona acest risc, al schimbărilor climatice. Un alt factor de risc pe care încercăm să-l integrăm prin instrumentele politicii agricole este volatilitatea prețurilor. Produsele agricole materie primă, cum sunt cerealele, se pot păstra, conserva din ce în ce mai bine și se pot tranzacționa pe piețele internaționale. Cumulat cu schimbările climatice, aceste tranzacționări pe piețele internaționale, care sunt încă destul de puțin transparente, creează o mare volatilitate a prețurilor agricole.
Obiectivul politicii agricole comune continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate, atât a veniturilor agricultorilor, cât și a prețurilor pe piață. În perioada următoare, cele două elemente – schimbările climatice și volatilitatea prețurilor – sunt doi factori de risc ce pot să afecteze stabilitatea prețurilor și deci a veniturilor agricultorilor. În reforma PAC ne-am propus să menținem plățile directe, care au rolul de a susține veniturile agricultorilor și aceste subvenții sunt decuplate de producție.
Dincolo de suținerea directă, pentru ca agricultorii să poată prevadea pe termen mediu și lung ceea ce se cere pe piață și sectoarele unde ei pot fi competitivi, este nevoie de mai multă informație în legătură cu ceea ce se cere pe piață, informație reală și nu doar virtuală, pentru că aceste tranzacții cu materii prime agricole, cereale, oleaginoase pot să creeze false informații privind cererea de pe piață. Pot exista variații foarte mari de la un an la altul și chiar la interval de câteva luni”, a subliniat dl Cioloș.
Un rol crescut al organizațiilor de producători
Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a vorbit și despre nevoia unei mai bune organizări a agricultorilor, pentru că acestea vor urma, pe viitor, să joace un rol chiar mai important decât autoritățiile publice în stabilizarea pieței.
„Prin politica agricolă comună din 2014 intenționăm să sprijinim crearea organizațiilor de producători în toate sectoarele agricole, pentru ca aceștia, pe de o parte, să poată negocia mai bine prețurile pe termen mediu și lung și, pe de altă parte, să fim în măsură să intervenim prin intermediul organizațiilor de producători atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării piețelor”, a declarat oficialul european. În propunerea de reformă există o măsură de gestionare a riscului care va permite acoperirea cu până la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, dacă veniturile scad cu 30%.
Agricultorii sunt încurajați să creeze un fond mutual, pe care îl alimentează atunci când obțin prețuri mari la valorificarea produselor agricole, iar în anii în care au loc perturbări pe piață care duc la pierderi mari de venit aceștia să-și poată acoperi din fondul mutual o parte din pierderile suferite. La compensarea pierderilor de venit va contribui și Uniunea Europeană. Pentru fiecare euro plătit dintr-un astfel de fond mutual, UE plătește 0,65 euro în plus. Din perspectiva schimbărilor climatice, un element esențial adus în discuție de comisarul european a fost rolul cercetării și inovării agricole.
„Fără o aplicare și implicare concretă, practică, a rezultatelor din cercetare și inovare agricolă în producție riscăm să risipim bani. Nu mai este suficient să susținem agricultorii doar financiar, trebuie să-i susținem și cu mijloace privind accesul la inteligență, accesul la rezultatele cercetării”, a afirmat dl Cioloș. În cadrul declarațiilor de presă, comisarul pentru agricultură a afirmat că atunci când vorbim despre gestiunea riscurilor în agricultură trebuie să avem o abordare integrată: „Nu trebuie să ne limităm doar la sistemul de irigații când vorbim de gestiunea riscurilor în agricultură. Este nevoie de tehnologie, de organizarea agricultorilor și de susținere financiară”.
Acesta a mai declarat că problema gestiunii apei în România trebuie abordată mai larg, atât din perspectiva irigațiilor, dar și a alimentării cu apă a populației. „România ar putea combina fondurile structurale pentru realizarea infrastructurii privind utilizarea apei, nu doar sub aspectul irigațiilor, dar și fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură”, a susținut Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Importanța menținerii bugetului european pentru agricultură
La data de 30 octombrie a.c., a avut loc întâlnirea ministerială care a reunit delegați din noile state membre ale UE. În cadrul acestei întrevederi, oficialul european a vorbit despre importanța susținerii propunerilor de reformă înaintate de Comisia Europeană și găsirea unor „elemente de compromis” pentru ca noua politică agricolă să fie pusă în practică începând cu ianuarie 2014.
Acesta a mai subliniat faptul că modul în care reforma PAC a fost propusă de CE este în măsură să pună în valoare potențialul agricol din statele membre, în special din cele nou-aderate la UE. „Încă de la începutul procesului de reformă am transmis semnalul că aceasta este făcută pentru UE cu 27 de state membre, unde nu doresc să mai existe state de o anumită categorie și altele de o altă categorie.
În această parte din UE există un potențial agricol important și mi se pare important ca politica agricolă comună, așa cum va fi definită începând cu 2014, să poată pune în valoare potențialul agricol și din această parte a Uniunii Europene”, a afirmat dl Cioloș. În cadrul întâlnirii ministeriale, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a menționat că este important ca bugetul destinat politicii agricole comune să nu fie afectat de eventualele reduceri de la nivel european.
„Această întâlnire este importantă, pentru că are loc cu aproximativ o lună înainte de Consiliul European, care va stabili bugetul UE pe perioada 2014-2020. Într-un moment în care se vorbește foarte mult și la nivel european de reducere bugetară, de economisiri și chiar există o propunere privind reducerea bugetului cu 5%, ce ar putea afecta și bugetul care este destinat agriculturii. Prima solicitare este aceea ca eventualele reduceri la nivel european să nu afecteze bugetul politicii agricole comune. În cazul în care totuși acesta va fi redus, cred că este important, atât pentru România, cât și pentru noile state membre, să nu fie afectat bugetul destinat plăților directe”, a precizat dl Constantin.
Ana MUSTĂȚEA
