Reforma PAC raspunde schimbarilor climatice si volatilitatii preturilor

Vizita dlui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în România, de la sfârşitul lunii octombrie a inclus participarea la unele evenimente, în cadrul cărora s-au dezbătut reforma politicii agricole comune (PAC) după 2013 şi impactul schimbărilor climatice asupra producţiilor agricole. Totodată, acesta a fost prezent şi la deschiderea oficială a târgului internaţional IndAgra.

---

Prezent la forumul cu tema „Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice”, desfăşurat în cadrul expoziţiei IndAgra, comisarul european Dacian Cioloş a vorbit despre gestionarea celor doi factori importanţi de risc, schimbările climatice şi volatilitatea preţurilor, cu ajutorul măsurilor propuse în reforma PAC. Printre măsurile propuse se regăsesc menţinerea plăţilor directe, pentru că au rolul de a susţine venitul de bază al agricultorilor, mecanismele de gestionare a riscului, precum şi susţinerea organizaţiilor de producători.

„Agricultura viitorului, nu doar în Uniunea Europeană, dar şi la nivel internaţional, se va confrunta cu cel puţin doi factori de risc, la care, printre altele, politicile agricole vor trebui să le găsească soluţii.

Schimbările climatice sunt un factor de risc natural, pe care trebuie să fim în măsură să-l gestionăm. Experienţa de până acum ne-a arătat că nu putem lucra împotriva naturii, ci trebuie să lucrăm cu natura, s-o înţelegem şi să putem gestiona acest risc, al schimbărilor climatice. Un alt factor de risc pe care încercăm să-l integrăm prin instrumentele politicii agricole este volatilitatea preţurilor. Produsele agricole materie primă, cum sunt cerealele, se pot păstra, conserva din ce în ce mai bine şi se pot tranzacţiona pe pieţele internaţionale. Cumulat cu schimbările climatice, aceste tranzacţionări pe pieţele internaţionale, care sunt încă destul de puţin transparente, creează o mare volatilitate a preţurilor agricole.

Obiectivul politicii agricole comune continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate, atât a veniturilor agricultorilor, cât şi a preţurilor pe piaţă. În perioada următoare, cele două elemente - schimbările climatice şi volatilitatea preţurilor - sunt doi factori de risc ce pot să afecteze stabilitatea preţurilor şi deci a veniturilor agricultorilor. În reforma PAC ne-am propus să menţinem plăţile directe, care au rolul de a susţine veniturile agricultorilor şi aceste subvenţii sunt decuplate de producţie.

Dincolo de suţinerea directă, pentru ca agricultorii să poată prevadea pe termen mediu şi lung ceea ce se cere pe piaţă şi sectoarele unde ei pot fi competitivi, este nevoie de mai multă informaţie în legătură cu ceea ce se cere pe piaţă, informaţie reală şi nu doar virtuală, pentru că aceste tranzacţii cu materii prime agricole, cereale, oleaginoase pot să creeze false informaţii privind cererea de pe piaţă. Pot exista variaţii foarte mari de la un an la altul şi chiar la interval de câteva luni”, a subliniat dl Cioloş.

Un rol crescut al organizaţiilor de producători
Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a vorbit şi despre nevoia unei mai bune organizări a agricultorilor, pentru că acestea vor urma, pe viitor, să joace un rol chiar mai important decât autorităţiile publice în stabilizarea pieţei.

„Prin politica agricolă comună din 2014 intenţionăm să sprijinim crearea organizaţiilor de producători în toate sectoarele agricole, pentru ca aceştia, pe de o parte, să poată negocia mai bine preţurile pe termen mediu şi lung şi, pe de altă parte, să fim în măsură să intervenim prin intermediul organizaţiilor de producători atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării pieţelor”, a declarat oficialul european. În propunerea de reformă există o măsură de gestionare a riscului care va permite acoperirea cu până la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, dacă veniturile scad cu 30%.

Agricultorii sunt încurajaţi să creeze un fond mutual, pe care îl alimentează atunci când obţin preţuri mari la valorificarea produselor agricole, iar în anii în care au loc perturbări pe piaţă care duc la pierderi mari de venit aceştia să-şi poată acoperi din fondul mutual o parte din pierderile suferite. La compensarea pierderilor de venit va contribui şi Uniunea Europeană. Pentru fiecare euro plătit dintr-un astfel de fond mutual, UE plăteşte 0,65 euro în plus. Din perspectiva schimbărilor climatice, un element esenţial adus în discuţie de comisarul european a fost rolul cercetării şi inovării agricole.

„Fără o aplicare şi implicare concretă, practică, a rezultatelor din cercetare şi inovare agricolă în producţie riscăm să risipim bani. Nu mai este suficient să susţinem agricultorii doar financiar, trebuie să-i susţinem şi cu mijloace privind accesul la inteligenţă, accesul la rezultatele cercetării”, a afirmat dl Cioloş. În cadrul declaraţiilor de presă, comisarul pentru agricultură a afirmat că atunci când vorbim despre gestiunea riscurilor în agricultură trebuie să avem o abordare integrată: „Nu trebuie să ne limităm doar la sistemul de irigaţii când vorbim de gestiunea riscurilor în agricultură. Este nevoie de tehnologie, de organizarea agricultorilor şi de susţinere financiară”.

Acesta a mai declarat că problema gestiunii apei în România trebuie abordată mai larg, atât din perspectiva irigaţiilor, dar şi a alimentării cu apă a populaţiei. „România ar putea combina fondurile structurale pentru realizarea infrastructurii privind utilizarea apei, nu doar sub aspectul irigaţiilor, dar şi fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură”, a susţinut Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Importanţa menţinerii bugetului european pentru agricultură
La data de 30 octombrie a.c., a avut loc întâlnirea ministerială care a reunit delegaţi din noile state membre ale UE. În cadrul acestei întrevederi, oficialul european a vorbit despre importanţa susţinerii propunerilor de reformă înaintate de Comisia Europeană şi găsirea unor „elemente de compromis” pentru ca noua politică agricolă să fie pusă în practică începând cu ianuarie 2014.

Acesta a mai subliniat faptul că modul în care reforma PAC a fost propusă de CE este în măsură să pună în valoare potenţialul agricol din statele membre, în special din cele nou-aderate la UE. „Încă de la începutul procesului de reformă am transmis semnalul că aceasta este făcută pentru UE cu 27 de state membre, unde nu doresc să mai existe state de o anumită categorie şi altele de o altă categorie.

În această parte din UE există un potenţial agricol important şi mi se pare important ca politica agricolă comună, aşa cum va fi definită începând cu 2014, să poată pune în valoare potenţialul agricol şi din această parte a Uniunii Europene”, a afirmat dl Cioloş. În cadrul întâlnirii ministeriale, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a menţionat că este important ca bugetul destinat politicii agricole comune să nu fie afectat de eventualele reduceri de la nivel european.

„Această întâlnire este importantă, pentru că are loc cu aproximativ o lună înainte de Consiliul European, care va stabili bugetul UE pe perioada 2014-2020. Într-un moment în care se vorbeşte foarte mult şi la nivel european de reducere bugetară, de economisiri şi chiar există o propunere privind reducerea bugetului cu 5%, ce ar putea afecta şi bugetul care este destinat agriculturii. Prima solicitare este aceea ca eventualele reduceri la nivel european să nu afecteze bugetul politicii agricole comune. În cazul în care totuşi acesta va fi redus, cred că este important, atât pentru România, cât şi pentru noile state membre, să nu fie afectat bugetul destinat plăţilor directe”, a precizat dl Constantin.

Ana MUSTĂŢEA