Reglementări pentru combaterea scumpirilor

Inflația a făcut ca prețurile produselor de bază să crească în Europa și nu numai, dar problema este deosebit de gravă în Europa Centrală și de Est, unde salariile sunt în general mai mici decât în Vest.
În noiembrie 2021, prețul mediu pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% de la an la an, potrivit agenției de statistică Eurostat. În multe țări din Europa Centrală și de Est, creșterea a fost de aproximativ două ori mai mare decât această rată – 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și 6,8% în Bulgaria.
Liderii din aceste state au în vedere acum sau deja impun noi reglementări pentru combaterea scumpirilor, inclusiv controlul prețurilor.

Ungaria a anunțat la mijlocul lunii ianuarie, limitarea prețurilor a șase produse alimentare de bază de la începutul lunii februarie, pentru a lupta împotriva inflației record, precizează Reuters.
„Am decis să intervenim pentru a limita prețurile zahărului alb, făinii de grâu, uleiului de floarea soarelui, cărnii de porc, fileurilor de pui și laptelui semi-degresat, cu 2,8% grăsime”, a declarat premierul Viktor Orban într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook.
Acesta subliniază faptul că în fiecare magazin prețurile vor trebui să revină la nivelul din 15 octombrie 2021, însă nu a menționat compensări economice din partea Guvernului. Premierul a justificat măsura prin creșterea prețurilor la energie. Rata inflației din Ungaria a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani în noiembrie, adică 7,4% pe un an, propulsată de creșterea prețurilor la energie, situație care este în toată Europa. Statisticile oficiale precizează o creștere a prețurilor la alimente cu 6%, la făină cu 20%, iar la ulei s-a înregistrat o creștere cu 27%.
Guvernul maghiar a decis deja din toamnă să plafoneze prețul la combustibil, astfel încât litrul să nu coste mai mult de 480 de forinți (1,35 euro) la pompă.

Serbia și Macedonia de Nord, care doresc să adere la UE, au înghețat deja temporar prețurile la produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.

Creșterea globală a prețurilor la alimente afectează în mod deosebit tarile din Europa Centrală şi de Est. Costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat, dar populația acestor țări cheltuiește o proporție mai mare din salariile pe alimente: mai mult de 16% în Polonia şi Ungaria, 19% în Bulgaria şi 25,1 % în România - cel mai mare procent din UE, unde media a fost de 13,5 la sută în 2020.
Creşterea costurilor cu alimentele are un impact mai mare în România, unde venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în alte tari europene. Impactul este mai puternic aici, deoarece consumatorul român mediu alocă mai mult din venit pentru a-şi umple coşul la magazinul alimentar.

Situaţia s-a înrăutăţit şi din cauza crizei energetice din Europa, care a determinat o creştere a preţului gazului. Această creştere a afectat fermierii, a scumpit inputurile necesare şi a dus în final la o creştere a prețurilor alimentelor. Companiile din industria alimentara au trebuit, de asemenea, să facă faţă costurilor mai mari ale energiei, transferându-le adesea consumatorilor.
Pentru a aborda problemele complexe care determină scumpirea alimentelor de bază, ţări precum Polonia, România şi Republica Cehă au căutat să reducă cotele TVA pentru electricitate şi gaze, ceea ce ar putea scădea indirect preţurile alimentelor.
Miniştrii de finanţe din UE au decis luna trecută că, în anumite condiţii, guvernele ar trebui să poată reduce taxa pe alimente la zero.

​Simona Munteanu