Regresul industriei de lapte din Romania

La sfârșitul lunii martie, Săptămâna Financiară și Fin.ro au strâns laolaltă reprezentanții Ministerului Agriculturii, ai Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, fermieri și oameni politici, pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă industria laptelui și, totodată, pentru a găsi soluții de revigorare a acestui sector.„Industria produselor lactate din România - actualități și perspective” este primul subiect asupra căruia Săptămâna Financiară lansează o dezbatere publică, urmând ca în viitor să fie abordate și alte teme de interes economic.

---

Încă de la începutul discuțiilor, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, dl Adrian Rădulescu, a declarat că industria laptelui a avut o „evoluție dezastruoasă”. O imagine și mai clară a fost oferită de dl deputat Valeriu Steriu, care a prezentat câteva date care demonstrează regresul pe care acest sector l-a avut în ultimii ani: „Efectivul de animale a scăzut, la fel și producția medie anuală de lapte pe cap de animal, care se situează în acest moment la aproximativ 3.000-3.200 de litri. În România, în continuare, baza exploatațiilor este formată în proporție de 60% din ferme cu 1-2 capete de animale, ceea ce constituie principala problemă. Din cantitatea totală de lapte produsă, doar 20% ajung în fabrici. Această cantitate a rămas aceeași de 10 ani. În 2010, producția totală de lapte a fost de 4,4 miliarde de litri, din care 1,2 miliarde s-a vândut direct pe piață. Circa 993 de milioane de litri au ajuns în unități specializate, 1,7 miliarde de litri rămân în fermă pentru consum familial, iar 434 de milioane de litri reprezintă consum tehnologic. Fabricile au o capacitate proiectată de 2,67 miliarde de litri, însă, din păcate, doar 1,35 miliarde de litri este acoperită. Importăm produse finite în valoare de circa 140 de milioane de euro, iar valoarea exporturilor este de 40 de milioane de euro, cu o ușoară tendință de creștere. Pe piața internă, avem un consum redus de produse lactate, cu circa 5-10% mai mic față de cel înregistrat în celelalte state ale UE”, a afirmat dl Steriu. Problema expusă de dl deputat, aceea a ponderii mari a exploatațiilor cu 1-2 animale, a fost adusă în discuție și de dl Radu Roatiș, președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care a catalogat-o drept o problemă socială majoră. Pe lângă acest aspect, dl Roatiș a subliniat și dificultatea supravegherii sanitar-veterinare a animalelor, cauzată de numărul mare  al exploatațiilor de dimensiuni mici. În privința îmbunătățirii calității laptelui, președintele ANSVSA a propus ca sprijinul să fie condiționat de starea de sănătate a animalului. „În Ordinul ministrului Agriculturii privind acordarea de plăți ar trebui să se regăsească această condiționare. Foarte multă lume consideră că pasteurizarea laptelui este suficientă pentru siguranța stării de sănătate, însă mai pot exista toxine ce rămân active după pasteurizare”, a afirmat dl Roatiș. O altă propunere venită din partea autorității a fost aceea ca Guvernul să promulge o hotărâre care să vizeze îmbunătățirea calității laptelui materie primă. „Am propus trecerea de la un ordin comun la o formă superioară, legislativă, în care, prin norme, să stabilim cine și ce responsabilități are de îndeplinit”, a mai spus dl Roatiș

Încă mai producem lapte neconform
Din cauza problemelor legate de îndeplinirea cerințelor europene privind producerea laptelui conform, România a cerut o derogare Comisiei Europene pentru prelungirea perioadei în care procesatorii pot folosi lapte neconform. La ora actuală, în România sunt 223 de unități autorizate de procesare a laptelui, dintre care 94 procesează lapte conform normelor europene, o unitate procesează lapte conform și neconform pe linii separate, alte 51 de unități corespund structural cerințelor comunitare și sunt autorizate pentru a procesa lapte conform și neconform fără separare de linii. Numărul unităților care nu corespund structural cerințelor comunitare este de 77, dar acestea beneficiează de perioada de tranziție pentru că au întocmit programe de modernizare și restructurare. Decizia de prelungire a perioadei de tranziție pentru alinierea la cerințele europene a venit, după spusele dl Roatiș, în urma solicitărilor primite de la unitățile care nu au reușit să finalizeze investițiile și să îmbunătățească parametrii de calitate ai laptelui. „S-a investit foarte mult în acest sector și au venit nenumărate solicitări de amânare a investițiilor, pentru că s-au lovit de lipsa de finanțare”, a precizat președintele ANSVSA. În momentul de față, numărul total al exploatațiilor din România care realizează producția de lapte este de circa 900 mii, iar efectivul de animale pe care îl însumează este de 1.354.200 de capete. 85% din aceste ferme dețin 1-3 vaci de lapte. Numărul fermelor profesionale care livrează lapte direct la procesare este de 1.668, cu un efectiv de aproximativ 100.000 de bovine. Dintre aceste ferme profesionale, 889 au întocmit programe de modernizare pentru construcția sălilor de muls, achiziția echipamentelor de răcire, de stocare a laptelui etc.

Este nevoie de sprijin financiar pentru relansarea sectorului
În opinia dlui Radu Roatiș, președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, crearea unor pârghii legislative și financiare ar putea relansa sectorul laptelui în România. Sprijinul a acordat până în 2010, de 0,3 lei/litru, a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării fermelor din sector. „În ultimii 5 ani, s-a semnalat o ușoară
creștere a fermelor cu 15-20 de bovine datorită subvenției pentru lapte și pe cap de animal’, a spus dl Steriu. Din păcate, singura formă de sprijin care se alocă sectorului în acest moment este doar cea pe cap de animal. Întrebarea pe care și-o pun acum fermierii este dacă, pe viitor, ar putea beneficia de un maxim al CNDP, asemănător celui practicat în alte state europene. Gheorghe Petrișor, directorul departamentului de achiziție lapte din cadrul Danone, a precizat că toate aceste probleme din industria laptelui sunt cauzate de lipsa sprijinului financiar. „Dacă ne întrebăm de ce în 2010 am colectat și procesat lapte cu 9% mai puțin față de 2009 și cu 33% mai puțin față de anul 2007, răspunsul este simplu: pentru că nu am alocat resurse suficiente”, a afirmat dl Petrișor. În opinia sa, Ministerul Agriculturii ar trebui să-i cheme la masa discuțiilor pe toți actorii din acest sector pentru a găsi cele mai bune soluții. „Am solicitat 3 săptămâni la rând o întâlnire de lucru la minister”, a mai adăugat dl Petrișor. Dorin Cojocaru, vicepreședinte al Asociației Patronale Române din Industria  Laptelui (APRIL), a afirmat că de mulți ani asociația propune oficialităților din Ministerul Agriculturii măsuri și strategii pentru îmbunătățirea acestui sector, în special domeniul laptelui materie primă, pentru că 83% din fermele din România sunt de subzistență. „Întotdeauna APRIL a cerut sprijin pentru fermieri, pentru dezvoltarea fermelor comerciale. Propunem ca toți factorii ce pot avea un rol în acest sector, precum Ministerul Agriculturii, APIA, băncile comerciale, agenții economici, procesatorii, chiar și asociațiile de producători să se implice pentru a relansa acest sector”, a declarat dl Cojocaru. O problemă adusă în dicuție de către vicepreședintele APRIL a fost sezonalitatea
producției de lapte din România. „În ultimii 10 ani, nimeni nu a încercat să unifomizeze producția de lapte pe parcursul anului. Propunem o strategie de subvenționare a laptelui în perioada de iarnă pentru a regla această sezonalitate. Din datele INS reiese faptul că pe timp de vară cantitatea de laptele procesată este cu 25% mai mare față de cea înregistrată
în timpul iernii. Dacă acestă cantitate am duce-o în sezonul rece, am putea rezolva problema importurilor de materie primă din iarnă, precum și excesul de lapte și scăderea prețului din perioada de vară. În acest mod, am putea avea o uniformitate atât a cantității volumelor de lapte, cât și a prețurilor”, a susținut dl Cojocaru. Prezent în sală, dl Mihai Petcu, administratorul societății Agroindustriala Pantelimon, a vorbit despre inegalitatea dintre fermierii români și cei din vechile state membre ale Uniunii Europene. „Nu avem pretenții mari, vrem condiții egale cu fermierii din celelalte țări, vrem credite cu dobânzi mici. Nu am fost deloc pregătiți pentru aderare. Subvenția pentru lapte ar fi trebuit să se dea în continuare, pentru că noi producem lapte conform cu un efort enorm, fără să avem vreun avantaj. Am reușit să obținem o prelungire, dar care este direcția? Cum vom reuși, la nivel național, să producem lapte conform cerințelor europene?”, a întrebat dl Petcu. Un alt semn de întrebare planează asupra cotei naționale de lapte, care va fi ridicată după 2014. „Cota de lapte înseamnă, de fapt, o cotă de piață atribuită României. Ce facem când ea va dispărea? România a obținut o cotă de lapte de 3 milioane de tone. M-am numărat printre cei care au crezut că o vom depăși și că o să ajungem să producem 5 milioane de tone și vom fi nevoiți să plătim penalități. Din păcate, de 3 ani realizăm sub 80% din cotă”, a afirmat dl Petrișor. Problemele din sector sunt departe de a fi depășite. O scurtă enumerare a acestora a fost făcută de dl Roatiș: numărul mare de centre de colectare unde se amestecă laptele din mai multe exploatații; slaba instruire a personalului acestor centre privind regulile de igienă a laptelui; lipsa unei strategii pe termen mediu și lung pentru stimularea fermelor comerciale; creșterea importului de lapte de pe piața intracomunitară. Dincolo de lipsa unui sprijin financiar acordat sectorului de lapte, problemele existente sunt legate și de organizare. „Problema agriculturii românești este una singură - de organizare. Din păcate, nici după 21 de ani nu am înțeles mecanismul pieței. Am pornit de la producție, fără să ne interesăm de piață. Este o realitate, demonstrată pe întreaga filieră a produsului. Am sta mai bine dacă am consolida această filieră și dacă ar exista respect”, a afirmat secretarul de stat în cadrul MADR. La această dezbatere, Ziarul Financiar a invitat și marii reteileri, însă aceștia nu au dat curs invitației. Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, care se situează între fermieri și reteileri, a declarat că prețul unui litru de lapte la poarta fabricii este cu 35-40% mai mic decât prețul de la raft practicat în supermarketuri.

PNDR - un eșec?
Gradul de accesare a fondurilor europene alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală este unul scăzut. „Nici măcar 1% din acest fond nu a fost accesat. Din totalul proiectelor depuse pe Măsura 121, ponderea celor pentru modernizarea fermelor de vaci este de 13%, din acestea 64% sunt reprezentate de cele care nu au cofinanțare. Pe alte măsuri sunt fonduri de milioane de euro care nu au fost folosite. De exemplu, pe măsura de asistență tehnică sunt 35 milioane de euro disponibili. Ce facem cu acești bani? Îi dăm înapoi? Îi realocăm pe ultima sută de metri?”, s-a întrebat dl Liviu Harbuz, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari. Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, recunoaște eșecul PNDR, însă îndeamnă la o implicare mai mare în viitoare Politică  Agricolă Comună (PAC), care va dicta mersul agriculturii până în anul 2020. „Trebuia să fi avut acum un grad de utilizare a PNDR de 70%. Am greșit cu PNDR. Am greșit că nu am făcut module de exploatații, nu am realizat o zonare mai clară a fermelor zootehnice. Sper să lăsăm orgoliile și să ne pregătim pentru viitoarea Politică Agricolă Comună”, a afirmat dl Rădulescu. În privința reformei Politicii Agricole  Comune, dl Petre Daea, președinte al Comisiei de Agricultură din Senat, a afirmat că poziția României este aceea de a se menține bugetul PAC cel puțin la nivelul actual, iar structura sa să fie în continuare pe cei doi piloni, de plăți directe și dezvoltare rurală. La nivelul Uniunii Europene, o poziție asemănătoare României au Franța și Germania, în schimb țările nordice militează pentru modificarea PAC, și chiar pentru eliminarea subvențiilor.
Ana MUSTĂȚEA