Relaţia dintre sol, microorganisme şi plante - explicată de specialiştii Olmix

În data de 19 februarie a.c., compania franceză Olmix a organizat în localitatea Coteşti, judeţul Vrancea, un eveniment în câmp, unde s-a vorbit despre beneficiile obţinute în urma stimulării vieţii microbiene din sol, astfel încât plantele de cultură să crescă viguros şi să fie capabile să-şi atingă potenţialul de producţie. Discuţiile au avut loc în jurul unor profile de sol, iar „descifrarea“ acestora a fost realizată de Benoit Le Rumeur - sales development manager în cadrul companiei, care studiază de mai bine de 35 ani managementul solului.

„Aş dori ca în urma întâlnirii de astăzi să vă rămână în minte o nouă idee: pentru a produce mai mult nu trebuie neapărat să folosim mai multe inputuri, ci să fim mai eficienţi. Utilizarea necondiţionată a îngrăşămintelor chimice nu ne va fi permisă pentru mult timp. În multe ţări din lume fermierii sunt deja limitaţi în ceea ce priveşte cantitatea de îngrăşăminte chimice pe care o pot folosi. De asemenea, numărul de substanţe active înglobate în produsele de protecţia plantelor începe să scadă, iar teren disponibil pentru agricultură nu prea mai există. Azotul este preluat din aer, însă costul energiei este important în cadrul procesului de transformare. Fosforul şi potasiul provin din mine, aşadar nu sunt resurse inepuizabile. Ceea ce vreau să vă spun este că în sol avem nutrienţii necesari, trebuie doar să-i facem disponibili pentru plante şi să folosim bogăţia fiecărui sol pe care îl lucrăm. În aceasta constă schimbarea modului nostru de gândire. Mai important decât calitatea seminţelor folosite sau puterea tractoarelor cu care lucrăm este să cunoaştem cum funcţionează solul, iar aici un rol important îl joacă activitatea microbiologică, de care trebuie să avem mare grijă“, a spus Le Rumeur. Olmix studiază acest subiect de mai bine de 45 de ani şi a dezvoltat produse care îmbunătăţesc fertilitatea solurilor, eficacitatea îngrăşămintelor chimice şi întăresc rezistenţa plantelor de cultură la factorii de stres. Bazându-se pe cunoştinţe practice avansate în domeniul valorificării proprietăţilor bioactive ale algelor şi oligoelementelor, compania franceză Olmix concepe soluţii naturale pentru ca plantele să-şi exprime potenţialul productiv atât cantitativ, cât şi calitativ. Tudor Baki, director regional pentru partea de centru şi sud-est a ţării, a făcut o scurtă prezentare a companiei, subliniind faptul că principalele trei resurse pe care se bazează Grupul Olmix sunt mineralele argiloase, oligoelementele şi algele.

Modul în care lucrăm terenul influenţează dezvoltarea plantelor

Partea tehnică a întâlnirii a fost susţinută de specialistul francez, alături de directorul naţional de vânzări, Codrin Mălina, care au subliniat importanţa creării condiţiilor necesare pentru ca plantele de cultură să-şi poată dezvolta un sistem radicular puternic, capabil să ajungă în profunzime pentru a avea acces la apă şi la nutrienţii necesari dezvoltării. „Cercetătorii încep să acorde o importanţă din ce în ce mai mare modalităţilor prin care poate fi utilizată apa din sol vizavi de captarea celei provenite din precipitaţii. Printr-un bun management al solului plantele pot utiliza în mod eficient apa înmagazinată în sol. De exemplu, dacă avem porozitate în sol, putem asigura răsărirea plantelor chiar şi în condiţii de secetă deoarece aceasta permite apei din adâncime să se ridice la suprafaţă. Prin semănatul direct în mirişte sau în «culturi de acoperire» (cover crops) putem asigura răsărirea culturilor. Când solul este uscat şi se lucrează cu utilaje capilaritatea solului este distrusă şi oricâtă presiune am pune pe teren niciodată apa din adâncime nu mai poate să ajungă la suprafaţă. Nu este o problemă care ţine de tipul de utilaj cu care se lucrează, ci de fenomenele care au loc în sol şi de aceea din ce în ce mai mulţi fermieri renunţă la a mai ara terenul şi optează pentru semănatul direct în mirişte. Este o altă tehnologie, un alt mod de gândire şi chiar dacă nu toţi fermierii sunt pregătiţi, acesta este viitorul. De multe ori sunt întrebat de către agricultori care sunt cele mai bune utilaje pentru prelucrarea solului, iar răspunsul meu este că nu există utilaje proaste, ci moduri greşite de a le folosi. Când folosim plugul cel mai bun rezultat îl obţinem atunci când mergem cu viteză mică pentru că aşa nu mai creăm o barieră formată din resturile vegetale care sunt introduse sub brazdă, iar rădăcinile noii plante pot trece peste acest obstacol şi ajunge în profunzime pentru a prelua elementele nutritive.“

Atenţie acordată vieţii solului

Pentru întâlnirea practică din câmp au fost deschise două profile de sol pentru a putea privi în interior şi a vedea ceea ce de obicei nu se vede. Dacă s-ar decoperta 30 cm de pe o suprafaţă de un hectar ar rezulta 3.000 tone de pământ din care 95% sunt minerale, precum potasiu, fosfor, magneziu, calciu etc., însă de interes sunt doar acele forme care sunt disponibile plantelor pentru a se putea hrăni. Aşadar, specialistul i-a sfătuit pe fermieri să se gândească cum să le facă accesibile plantelor aceste minerale. Restul de 5% din solul decopertat reprezintă materia organică formată din reziduuri vegetale, humus, rădăcini (95%), în timp ce formele de viaţă reprezintă doar 5%. „Dacă cei 5% nu funcţionează cum trebuie, atunci nici rezultatul privind producţia obţinută nu este cel mai bun.“ Râmele joacă un rol important prin canalele pe care le fac pentru că realizează un drenaj natural al solului. De asemenea, ele consumă resturile vegetale, iar excrementele lor sunt bogate în nutrienţi. „Trebuie să avem grijă de râme pentru că o tonă de râme mixează 140 tone de pământ şi produce 30 tone de excremente care conţin câteva sute de kilograme de NPK şi acestea sunt gratis. Pe păşuni sunt între 1,5 şi 2,5 tone de râme, pe când într-un sol cultivat se găsesc doar 50-70 kg de râme.“

Microorganismele joacă un rol important

„Într-un gram de sol există un miliard de microorganisme, organizate în aproximativ 1.000 de familii aparţinând câtorva sute de specii - acesta este un sistem de viaţă foarte puternic. Trebuie să admitem că nu ştim ce face fiecare, însă ele lucrează. Ştim ce fac 20% din ele. Microorganismele sunt diferenţiate în două familii mari: aerobe şi anaerobe. Ambele au nevoie de oxigen, dar nu şi-l procură din acelaşi loc; cele anaerobe îl procură din apă, ele fiind prezente în solurile compacte şi unde bălteşte apa, iar cele aerobe folosesc oxigen din aer, care pătrunde în sol prin micile canale pe care le fac. Cu cât sunt mai multe canale cu atât porozitatea solului este mai ridicată. Şi cu cât microorganismele se găsesc mai în adâncimea solului cu atât apa provenită din precipitaţii poate să pătrundă în sol. Fără oxigen în sol nu există o descompunere a resturilor vegetale, a celor rămase de la culturile premergătoare şi astfel nu există spaţiu pentru ca noile plante să-şi dezvolte sistemul radicular şi suferă.“ Benoit a accentuat rolul deloc de neglijat pe care microorganismele îl joacă prin humificarea resturilor vegetale, în urma acestui proces rezultând humusul; acizii humici sunt bogaţi în nitrogen, dar şi în fosfor, potasiu etc. „Humusul funcţionează ca un burete în sol. O tonă de humus poate să stocheze între 30 şi 50 tone de apă. Este ultimul loc de unde planta îşi va capta apa de care are nevoie şi este primul loc în care se înmagazinează apa din ploi.“ Totodată, o altă acţiune pe care microorganismele o realizează este să transforme mineralele din sol în forma disponibilă plantelor. Oxigenul are, de asemenea, un rol important în asigurarea disponibilităţii elementelor nutritive. „Pe piaţa sunt comercializate produse care conţin micorize, însă ele nu îşi vor arăta eficienţa în condiţiile în care continuaţi să fertilizaţi cu fosfor.

Trebuie să ne gândim la faptul că aceste microorganisme lucrează atunci când au o nevoie. De asemenea, trebuie să cunoaştem şi faptul ca microorganismele nu sunt solitare, ci trăiesc în conexiune cu plantele. În seminţele pe care le semănăm există proteină, amidon, oligoelemente şi minerale cu ajutorul cărora planta va forma rădăcini şi frunze. Pe lângă acestea, sunt produşi şi hormoni, care sunt folosiţi în sistemul de atenţionare pentru microorganisme astfel încât acestea să ştie că trebuie să se lipească de vârfurile rădăcinilor plantei, acolo unde sunt eliberate zaharurile, în schimb microorganismele furnizându-i plantei mineralele necesare.“ Un sol productiv ar trebui să aibă în proporţie de 80% microorganisme aerobe şi 20% anaerobe. Olmix a studiat pentru mult timp efectul mineralelor asupra dezvoltării microorganismelor. Totodată a dezvoltat tehnologia MIP - Mineral Inducer Process, care presupune utilizarea proprietăţilor bioactive ale unor minerale şi oligoelemente specifice pentru stimularea reacţiilor biologice ale plantei şi ale microflorei din sol. MIP Soil stimulează reacţiile enzimatice implicate în transformarea materiilor organice brute, şi în special humificarea. „Avem foarte multe resturi vegetale de la culturile premergătoare, iar aceste microorganisme pot să reconstruiască canalele care permit dezvoltarea rădăcinilor şi procesul de humificare. Produsul care înlesneşte acest proces se numeşte Neosol şi trebuie folosit toamna, imediat după recoltare, în doză de 150-200 kg/ha. Dacă vrem să mărim disponibilitatea mineralelor din sol şi capacitatea plantelor de a le folosi atunci avem nevoie de tehnologia MIP Rhizo care stimulează activităţile enzimatice implicate în mineralizarea materiilor organice (fosfataza) şi absorbţia azotului. Cele două produse ce fac acest lucru sunt Primeo S8 şi Primeo 20-0-0+S10, iar rolul lor este să ajute plantele să se hrănească singure“, a spus Benoit. În cadrul evenimentului au fost verificate două profile de sol din două parcele diferite cultivate cu grâu. Cu toate că perioada de la aplicarea produselor a fost scurtă, diferenţele privind starea solului erau deja vizibile. În prima solă au fost administrate 250 kg/ha îngrăşăminte chimice NP 12:27, iar în cea de-a doua a fost aplicat doar produsul Primeo S8, în cantitate de 200 kg/ha. Diferenţele vizuale au constat în faptul că acolo unde a fost utilizat îngrăşământul biostimulator Primeo S8 plantele de grâu aveau rădăcinile mult mai bine dezvoltate, iar acest lucru va însemna că vor fi capabile să se hrănească mai bine şi astfel să susţină o producţie ridicată. Totodată, resturile vegetale din sol erau mult mai bine descompuse şi astfel nu vor mai constitui o barieră care să împiedice rădăcinile noii culturi să ajungă în adâncime după apă şi hrană. „După 6 săptămâni de la recoltare, sub acţiunea microorganismelor şi a insectelor din sol, resturile vegetale ar fi trebuit să fie descompuse. În sola netratată cu produsul Olmix observăm rădăcinile de la cultura premergătoare, ceea ce înseamnă că oxigenul nu a pătruns în interior, iar activitatea microbiană a solului este scăzută. Cele mai mici rădăcini trebuiau deja să fie descompuse repede, imediat după recoltare. Plantele din această solă au sistemul radicular slab dezvoltat, cu toate că au primit îngrăşăminte chimice convenţionale.“ Rădăcinile plantelor de cultură pot pătrunde adânc în sol, astfel: porumbul între 1,80 şi 2,5 m; floarea-soarelui între 1 şi 1,20 m; soia - de la 90 cm până la 1,20 m. Evenimentul din câmp a constituit un bun prilej pentru fermieri şi distribuitori să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă în sol şi cum pot influenţa capacitatea productivă a plantelor de cultură. Pentru mulţi agricultori modul în care produsele Olmix acţionează asupra plantelor şi solului a reprezentat un element de noutate, ceea ce a făcut să le capteze interesul.

Ana IONIŢĂ