Rentabilitatea unei culturi de 860 de hectare de sfeclă de zahăr

Sfecla de zahăr ocupă circa 23.500 ha în toată ţara şi sunt doar trei fabrici care procesează: Agrana, Bod şi Luduş. Din cele 23.000 ha, 12.500 ha revin unităţii Agrana, 7.500 ha celei de la Luduş şi aproximativ 3.000 ha pentru Bod. Sfecla este rentabilă şi datorită subvenţiilor, spune Alex Molodoi de la societatea Almos din judeţul Neamţ. Este unul dintre fermierii care cultivă o suprafaţă mare de sfeclă de zahăr.

Foto: Alex Molodoi - Director ALMOS - Neamț

Aproximativ 860 ha, cu o producţie medie de 50-55 t/ha. Fiind una dintre culturile cu perioadă lungă de vegetaţie (260-280 de zile), numărul de tratamente este mare şi tehnologia complexă.

Tehnologie pentru 50 tone/hectar

Longevitatea ei o face una dintre cele mai costisitoare culturi, investiţia pentru un hectar fiind între 1.200 şi 1.500 de euro, în funcţie de unele inputuri şi dacă se lucrează cu maşini proprii ori închiriate. Este însă şi una dintre cele mai rentabile, cu condiţia respectării unor condiţii de cantitate şi calitate. „Noi facem o tehnologie pentru 50 tone/hectar. Consumul specific pentru o tonă de rădăcini (plus frunze) este de circa 4,5 kg azot, 2 kg fosfor şi 6 kg potasiu. O tratăm ca şi cultură de toamnă, având ca premergătoare cereale păioase. După recoltarea culturii anterioare, facem o lucrare de dezmiriştit, iar fertilizarea de bază cu N:P:K triplu 16. Fertilizarea fazială este realizată pe baza cartărilor agrochimice. În funcţie de pH, aplicăm carbonat de calciu (o parte îl primim de la fabrică, fiind un reziduu de la procesare, în proporţie de 5% dintr-o tonă de rădăcini livrată) pentru a aduce solul la un pH neutru de 6,5-5,6.

La semănat folosim sămânţa pe care o pune la dispoziţie fabrica, la momentul acesta sunt doar patru producători. Tehnologiile moderne recomandă 100.000 de boabe germinabile/ha (o unitate germinativă), dar noi semănăm 1,2 unităţi germinative/hectar. Şi la acestă cultură se pune problema tratamentelor la sămânţă cu neonicotinoide, pentru că avem dăunători precum Tanymecus şi Agriotes. În condiţiile interzicerii acestor substanţe, vom fi nevoiţi să mărim norma de semănat, ceea ce va creşte mult costurile per hectar. O unitate germinativă costă circa de 120 de euro. Se seamănă primăvara devreme, la 45 cm distanţă între rânduri şi 17-19 cm între boabe pe rând, când temperatura în sol este în creştere peste 4-5 grade Celsius, la o adâncime de 2-3 cm. Una dintre cele mai importante lucrări este erbicidarea, fiind necesare până la 5-6 stropiri. Prima se face imediat după semănat, cu o combinaţie de două substanţe, apoi la interval de 7-10 zile şi alte trei tratamente cu erbicide. Uneori este nevoie de eliminarea buruienilor tip pălămidă, Xantium sau samulastra. Erbicidările se fac până când planta acoperă rândurile. Ca boli, avem probleme mari cu cercosporioza şi făinarea la frunze, iar dintre dăunători, Mamestra brasicae. Fazial se mai fac fertilizări foliare cu bor“, a detaliat Alex Molodoi tehnologia pe care o aplică.

Comercializare şi subvenţii

Vânzarea producţiei cu un preţ de circa 25 euro/tonă, la un randament de minim 50 tone/ha este acoperitoare, dar una dintre condiţiile acestui an este ca fermierul să suporte costul transportului pentru 25% din cantitatea de sfeclă livrată.

La un conţinut mai mare de 16% zahăr, se acordă bonus de încă 100 euro/tonă, plus 150 de euro bonusul fabricii pentru stimularea fermierilor. La acestea se adaugă sprijinul cuplat pentru 2018, care este 825 euro/ha, SAPS - 102 euro, plăţile pentru înverzire - 58 euro/ha, ANT1 - circa 14,7 euro şi un alt ANT 6 special pentru sfeclă de 77 euro/ha. Toate acestea sunt sume care reprezintă profit, iar dacă se depăşeşte o producţie de 50 tone/ha suma creşte. „Din păcate, este o cultură pe care puţini fermieri o pot face, pentru că este condiţionată de proximitatea fabricii, de utilaje, de calitatea rădăcinilor şi de o suprafaţă suficient de mare pentru a putea negocia inputurile. Este o cultură foarte rentabilă pentru cei care au o tradiţie şi un sol care se pretează“, a mai spus managerul de la Almos.

Roxana DRĂGHICI

---