Reţeta de succes a unei ferme din Cehia

​Evenimentul RALF 2018 ne-a oferit prilejul de a face cunoştinţă cu Zdenek Cástka, directorul societăţii pe acţiuni Agrospol, Malý Bor a.s, din Republica Cehă, şi de a obţine informaţii referitoare la provocările agriculturii cehe, precum şi ale fermei agricole pe care o conduce.

„Nu este uşor sa fii fermier, având în vedere că există şi o presiune birocratică din ce în ce mai mare, iar respectarea standardelor europene reprezintă una dintre preocupările noastre. De asemenea, există o presiune din punct de vedere al importului atât din interiorul, cât şi din afara Uniunii Europene. Peste 50% din produsele alimentare sunt importate. În acest context, se pune întrebarea de ce continuăm, iar răspunsul nostru este acela că noi credem în bunul simţ şi pentru că ne plac agricultura şi animalele pe care le creştem.“ Localizată în districtul Klatovy, societatea Agrospol exploatează o suprafaţă de 2.400 de hectare, însă creşterea bovinelor reprezintă o parte importantă a societăţii. Terenul agricol este utilizat pentru producerea furajelor necesare pentru hrana animalelor, dar şi pentru cultivarea cerealelor, a rapiţei pentru sămânţă, a porumbului pentru siloz precum şi a cartofilor, care sunt destinaţi, exclusiv, pentru producţia de amidon.  „Ferma noastră este situată la 450-500 m deasupra nivelului mării şi, pentru că solul are o calitate scăzută, care nu ne permite să obţinem producţii superioare, obiectivele noastre sunt întreptate spre producţia de lapte de vacă - pe care o valorificăm pe piaţa germană din Cham şi spre cea de cartofi pentru amidon.“ Ferma deţine un număr mare de vaci din rasa Holstein, are grajduri moderne, care îndeplinesc toate condiţiile de bunăstare pentru creşterea animalelor, respectă reglementările privind depozitarea gunoiului de grajd, iar producţia anuală de lapte pe care o realizează se ridică la 8 milioane de litri. O atenţie deosebită este acordată şi activităţii de reproducere a animalelor, având păşuni speciale pentru creşterea viţeilor. În privinţa valorificării, Cástka a afirmat că valorificarea laptelui pe piaţa din Germania este o provocare, având în vedere calitatea superioară pe care acesta trebuie să-o aibă. „Piaţa germană este foarte solicitantă, laptele trebuie să fie de înaltă calitate, nu folosim porumb modificat genetic în hrana animalelor şi din acest an nu mai aplicăm glifosat în culturile agricole, deoarece clienţii noştri au solicitat aceste lucruri pentru că doresc ca laptele să aibă calitate. Producţia de cartofi de amidon este a doua prioritate a noastră, suntem cel mai mare producător din Republica Cehă şi furnizăm circa 11.000-12.000 de tone pe an pentru fabrica de amidon din Horažd'ovice, aflată la 4 km de ferma noastră. Ne dăm seama că nu suntem competitivi în privinţa producţiei agricole (grâu, seminţe de rapiţă etc.), deci priorităţile noastre sunt diferite. Obiectivul principal este, desigur, calitatea ridicată a produselor noastre. În acelaşi timp, trebuie să fim foarte productivi, deoarece fără profit nu este posibil să avem angajaţi buni şi echipamente performante.“ O altă prioritate a societăţii este implementarea instrumentelor care ţin de agricultura de precizie pentru a executa lucrările mai rapid. Multe dintre activităţile din fermă au fost automatizate, iar parcul de maşini  şi utilaje agricole este performant. Referitor la agricultura din ţara sa, Cástka a afirmat că fermierii cehi au o bună pregătire în domeniu şi că majoritatea fermelor agricole sunt bine dotate, iar productivitatea agricolă este bună. În ceea ce priveşte dificultăţile pe care agricultorii cehi le întâmpină, directorul Agrosol a menţionat nivelul scăzut al preţurilor de valorificare a producţiei  agricole faţă de cele din UE. O altă situaţie semnalată de directorul fermei a fost aceea că fermele mai mari sunt prezentate în mass-media ca fiind dăunătoare pentru mediu (fertilizare în exces, emisii de CO2 etc.). „UE şi unele partide politice din Republica Cehă încearcă să distrugă fermele mai mari prin diferite metode, cum ar fi, de exemplu, scăderea subvenţiilor, fără să ia în calcul securitatea alimentară. Fermele mici sunt sprijinite, însă acestea, de exemplu, cumulează doar 10% din producţia animală.“