Reuniune interparlamentară la Bucureşti despre bugetul PAC şi încurajarea micilor fermieri

Pe 18 şi 19 martie a.c. România a găzduit Reuniunea interparlamentară dedicată PAC şi Politicii de coeziune. În cadrul întâlnirii, structurată în trei sesiuni, s-au dezbătut trei teme mari: bugetul PAC; încurajarea micilor fermieri în noul context bugetar şi al revoluţiei digitale şi lanţul alimentar; Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare regională şi egalitate de şanse.

Dezbaterile au avut loc cu uşile închise, accesul presei fiind extrem de limitat. La discuţii au participat 50 de parlamentari din 19 ţări, scopul reuniunii fiind schimbul de idei şi propuneri, nu luarea unor decizii.

Bugetul viitoarei PAC, modalitatea în care ar trebui sau nu să se facă plafonarea plăţilor directe, definirea fermei mici sau mari pentru fiecare stat membru, protejarea micilor furnizori şi practicile comerciale neloiale au fost doar câteva dintre subiectele care au arătat încă o dată eterogenitatea intereselor şi a spaţiului european. Dintre invitaţii externi, în sală au fost: Georg Haeusler - director pentru Resurse, DG Agri, Pekka Pesonen - secretar general COPA-COGECA, Jan Plagge - preşedintele IFOAM (organizaţie pentru agricultura ecologică), Thierry de Lescaille - secretar general ELO etc.

Plafonare voluntară

După prima sesiune, Gabriela Zoană, vicepreşedinte Comisia pentru agricultură din cadrul PE, a punctat câteva concluzii: „Avem opinii diferite despre ceea ce înseamnă un viitor mai bun pentru micii fermieri, pentru că una dintre propuneri a fost să vedem la nivel de fiecare stat membru ce înseamnă exploataţia agricolă mică. Practicile comerciale neloiale reprezintă un punct important - pentru că într-adevăr cei mai slabi trebuie protejaţi în faţa marilor furnizori. De asemenea, dezvoltarea tehnologiilor digitale în agricultură şi implementarea lor în toate fermele este un deziderat pentru noi, pentru că fără aceste tehnologii nu vom putea fi competitivi faţă de statele non-UE, nu trebuie să lipsească din nici o fermă, fie ea cea mai mică fermă. Când vorbim de plafonare trebuie ţinut cont de specificitatea agriculturii în fiecare stat, trebuie ajutaţi micii fermieri, fără a-i devaforiza pe ceilalţi. O propunere venită azi este o plafonare voluntară, aplicată de fiecare stat doar dacă acesta doreşte, cu obligativitatea, bineînţeles, de acordare a 10% plăţi redistributive. Este foarte important să transmitem mesaje pozitive către noua generaţie, tinerii trebuie nu doar încurajaţi, ci şi ajutaţi pentru a se dezvolta în fermă“. O idee comună s-a desprins după primele schimburi de opinii, şi anume lupta împotriva depopulării mediului rural, păstrarea tradiţiilor şi susţinerea tinerei generaţii de fermieri, care este mult mai deschisă la noile tehnologii şi la ceea ce înseamnă bunele practici agricole, aspecte importante azi în PAC.

Printre aspectele pe care Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, le-a menţionat la finalul primei zile, a fost faptul că a încercat un „sondaj“ printre colegii săi veniţi la Reuniune, dându-le câte un chestionar cu probleme privind plafonarea plăţilor şi bugetul PAC. Nu a putut oferi însă un rezultat al răspunsurilor primite, deoarece unii au motivat faptul că nu au autoritatea pentru a răspunde la aceste întrebări sau că în interiorul ţării nu există o poziţie comună a celor implicaţi. Daniel Botănoiu a punctat din nou poziţia oficială a României privind aceste probleme, motivând fiecare decizie. A vorbit despre evitarea plafonării, convergenţa plăţilor directe, instalarea şi menţinerea tinerilor fermieri la ţară, crearea infrastructurii, utilizarea biomasei şi susţinerea sectorului energetic, programul proteic, programul montan, accesul egal pe piaţă al producătorilor, asociere, concentrarea producţiei şi procesarea acesteia în ţară etc. Cuvinte precum susţinerea tinerilor fermieri, a micilor ferme, digitalizare, investiţii în inovare şi cercetare aplicată au fost pe buzele tuturor.

„Micii fermieri trebuie susţinuţi în continuare şi oferite oportunităţi de finanţare şi dezvoltare după 2020, încurajaţi să introducă şi noi tehnologii care să îi facă mai competitivi şi să protejeze şi mediul în acelaşi timp. Considerând că trebuie să producem mai mult cu mai puţin, agricultura digitală devine extrem de importantă pentru creşterea cantităţii şi a calităţii. Aşadar agricultura digitală şi inovarea vor fi extrem de importate după 2020, iar micii fermeieri numai prin colaborare şi asociere vor reuşi să rămână competitivi“, a mai spus Gabriela Zoană la încheierea discuţiilor.

Roxana DRĂGHICI