Reuniunea Consiliului Uniunii Europene

La data de 6 martie 2017, secretarul de stat Alexandru Potor a participat la cea de-a 3.524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit). Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică, precum şi un schimb de opinii ce vizează PAC după 2020.

În cadrul Comitetului Special Agricol (CSA) din data de 27 februarie a.c. a fost pregătită agenda Consiliului din 6 martie. Preşedinţia malteză a comunicat un document pentru reuniunea CSA având ca temă viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în care sunt menţionate şi întrebările pentru dezbaterea din Consiliu. Acestea sunt axate pe cele mai eficace căi de abordare a priorităţilor noii PAC, precum şi pe ipoteza unui exerciţiu de redistribuire (reechilibrare) între primul şi cel de-al doilea pilon PAC pentru a răspunde adecvat acestor priorităţi. Priorităţile menţionate de Preşedinţia malteză (în documentul CSA) sunt: construirea capacităţii de rezistenţă a PAC (managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate şi inovare etc.); răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă); asigurarea transferului între generaţii (transferul de cunoştinţe, instruire, reducerea poverii administrative); menţinerea orientării către piaţă; întărirea poziţiei fermierilor; simplificarea PAC. România susţine propunerea Preşedinţiei de a iniţia o dezbatere privind perspectivele Politicii Agricole Comune post-2020. România este de acord cu priorităţile prezentate de Preşedinţie, apreciind în mod deosebit importanţa continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creşterea competitivităţii în paralel cu asigurarea reînnoirii generaţiilor prin asigurarea accesului la finanţare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi pieţe şi protejarea sectoarelor sensibile. De asemenea, România consideră că prin intermediul unor astfel de acţiuni politica de dezvoltare rurală poate contribui la creşterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE. În ceea ce priveşte primul pilon, România susţine convergenţa plăţilor pentru eliminarea decalajelor între statele membre privind cuantumul la hectar, precum şi menţinerea după 2020 a schemelor de plăţi directe actuale, inclusiv sprijinul cuplat.

În completarea priorităţilor identificate de Preşedinţie, România propune includerea şi a următoarelor priorităţi:

1. Creşterea viabilităţii şi vitalităţii zonelor rurale: prin centrarea sprijinului Uniunii pentru investiţii în zonele rurale în vederea dezvoltării afacerilor, serviciilor publice şi private şi a infrastructurii, totodată cu accent pe crearea de locuri de muncă, creşterea economică, ecologică şi favorabilă incluziunii. Toate acestea ar trebui să fie asigurate pentru iniţiativele care încurajează o agricultură şi o economie rurală competitivă şi diversificată. Ne dorim ca politicile europene să fie concentrate pe promovarea calităţii vieţii în zonele rurale şi să răspundă nevoilor tinerilor din mediul rural în ceea ce priveşte diversificarea, locurile de muncă şi facilitarea reînnoirii generaţiilor. Sprijinul Uniunii trebuie să consolideze legăturile rurale-urbane şi să alinieze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în concordanţă cu cea a zonelor urbane.

2. Consolidarea guvernării locale în mediul rural: prin creşterea capacităţii administrative şi eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional şi local şi a grupurilor bazate pe comunitate. Având în vedere succesul la nivel european al abordării LEADER, precum şi abordările PAC 2014-2020 privind importanţa Parteneriatului european de inovare pentru agricultură, este necesar ca iniţiativele promovate de jos în sus la nivel local să fie implementate într-un mod mult mai eficient şi inovativ pentru mobilizarea potenţialului rural.

În marja Consiliului, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu  preşedintele COPACOGECA, Thomas Magnusson, şi cu secretarul general, Pekka Pesonen. Cu această ocazie, s-au discutat subiecte privind utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, avantajele asocierii şi importanţa reprezentativităţii la nivel european în cadrul COPA-COGECA, susţinerea pe care o poate acorda COPA-COGECA pentru lărgirea infrastructurii secundare de irigaţii etc.