Revizuirea obiectivelor strategiilor europene

​Potrivit Euroactiv, Comisia Europeană va analiza din nou obiectivele principalelor strategii, Farm to Fork și Biodiversitate, pentru a vedea dacă pot asigura securitatea alimentară a Europei în condițiile actuale determinate de războiul din Ucraina. Sectorul agricol al Uniunii Europene va fi puternic afectat ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei și Belarusului și reducerii comerțului din Ucraina, care reprezintă 19% din importurile de grâu din UE și 13% din importurile de semințe oleaginoase.

​„Pe termen mediu, va fi un impact asupra capacității de a produce alimente în Europa și în alte părți ale lumii”, a declarat ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, actualul președinte al Consiliului UE al miniștrilor agriculturii.
Această situație ar putea duce la o reconsiderare a politicilor Comisiei Europene dezvăluite cu mai bine de doi ani și jumătate în urmă, care urmăresc să facă sistemul alimentar european mai sustenabil printr-un set de obiective stricte. „Trebuie să urmărim îndeaproape obiectivele acestor politici în contextul securității alimentare”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, după o întâlnire specială de la începutul lunii martie cu miniștrii agriculturii din UE-27. Acesta a adăugat că, dacă securitatea alimentară este pusă în pericol, atunci Comisia ar putea fi nevoită să revizuiască obiectivele. Potrivit acestuia anumite elemente ar trebui analizate, având în vedere situația actuală. Miniștrii agriculturii au luat poziții cu privire la suveranitatea alimentară. „Comisia va evalua aceste strategii pentru a vedea dacă trebuie să le ajustăm în lumina viziunii politice pentru o suveranitate agroalimentară europeană”, a afirmat Denormandie. Miniștrii au sugerat Comisiei o propunere de rezervare a terenurilor agricole pentru a fi utilizate pentru producția de culturi proteaginoase. Această solicitare a miniștrilor se limitează la anul în curs, având în vedere urgența situației întrucât culturile proteaginoase pot avea un impact semnificativ asupra hranei pentru animale, ceea ce reprezintă o problemă majoră din cauza lipsei importurilor din Ucraina.
 
Perturbarea pieței
Comisia Europeană consideră că conflictul din Ucraina va afecta în mod diferit statele membre. Germania și Polonia sunt cele mai expuse, alături de țările vecine precum Estonia și Letonia. Comerțul cu Ucraina și Rusia se ridică la 10,5 miliarde euro din exporturi și 8 miliarde euro din importuri, a spus Wojciechowski. Impactul conflictului armat va fi deosebit de vizibil pe piața cerealelor și a semințelor oleaginoase și uleiurilor, pentru că Rusia și Ucraina sunt mari țări producătoare. Potrivit sursei citate, scăderea ofertei va conduce probabil la o nouă creștere a prețurilor mondiale, iar prețurile ridicate ale acestor produse vor afecta întregul sector agroalimentar, inclusiv prețurile la hrana pentru animale și semifabricate pentru prelucrare.
În același timp, activitățile umanitare la granițele europene și în Ucraina vor avea ca rezultat creșterea cererii de produse alimentare. „Ceea ce vrem să facem este să ne asigurăm că furnizăm ajutor alimentar, dar și că continuăm să avem o situație în care Europa poate produce suficiente alimente pentru a acoperi nevoile Europei și ale lumii întregi”, a spus Denormandie.
Fluctuațiile puternice ale prețurilor la gaze, precum și factorii inflaționiști din economiile naționale ar putea afecta, de asemenea, competitivitatea prețurilor produselor agroalimentare europene.
Este posibil ca Comisia să analizeze introducerea unor măsuri excepționale în cadrul Organizației comune a pieței (OCP), care servește drept plasă de siguranță pentru fermieri în caz de criză. „În această situație, există două măsuri care ar putea fi luate: ajutorul pentru stocarea privată și rezerva de criză”, a spus comisarul polonez. Ajutorul pentru stocarea privată este o formă tradițională de intervenție a Uniunii Europene care urmărește să reechilibreze o piață perturbată prin reducerea ofertei excesive pe termen scurt. Această măsura este permisă de legislația UE pentru anumite sectoare, cum ar fi zahărul alb și produsele lactate, dar trebuie să fie evaluată și aprobată de Comisie dacă depășește o limită specificată.
Rezerva de criză a fost introdusă de Politica Agricolă Comună (PAC) din 2013 și poate fi utilizată pentru finanțarea unor măsuri excepționale pentru a contracara perturbările pieței care afectează producția sau distribuția. Cu toate acestea, fondul nu a fost niciodată utilizat până acum, în ciuda solicitărilor de a face acest lucru.
 
Ana Ioniță