Robert Rekkers, Agricover Credit IFN: «Aşteptăm regulile jocului stabilite de Ministerul de Finanţe»

Directorul general al Agricover Credit IFN, Robert Rekkers, a declarat într-un interviu acordat revistei „AGRIMEDIA“ că agrearea IFN-urilor pentru cofinanţarea proiectelor PNDR reprezintă o oportunitate pentru compania pe care o conduce şi că aşteaptă „regulile jocului“, care urmează să fie stabilite de Ministerul de Finanţe, în fapt normele de aplicare necesare demarării de acorduri cu potenţialii beneficiari de fonduri FEADR.

Chiar dacă în 2013, Robert Rekkers declara presei de specialitate că „băncile comerciale nu înţeleg agricultura“, respectiv că sunt „birocratice“ şi „lente“, în prezent, directorul Agricover Credit IFN spune că lupta dintre compania pe care o conduce pentru a încheia cât mai multe acorduri de cofinanţare a proiectelor PNDR se va da cu firmele de leasing, în speţă cu BNP Paribas, IKB, Deutsche Leasing, Raiffeisen Leasing şi alţii. Rekkers a reacţionat inclusiv la întrebarea noastră cu privire la decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de a orienta toată atenţia (şi fondurile FEADR direcţionate României până în 2020) către fermele de familie, cele care integrează producţia şi o orientează către piaţă şi a menţionat că nu va face discriminare la potenţialii beneficiari de bani europeni pentru dezvoltare rurală, dar că atunci când vine vorba de un client mic „sunt totuşi semne de întrebare dacă gradul de îndatorare nu devine prea mare pentru el, dacă poate să ducă la bun final un proiect important“.

Bancherul olandez a mai apreciat că agricultura din România se dezvoltă şi că apetitul de a finanţa agricultura din ţara noastră se dezvoltă, dar şi că există zone de risc. Potrivit spuselor sale, se vede clar că au scăzut preţurile la lapte şi la carne de porc, că zootehnia suferă în momentul de faţă, iar apetitul de risc este şi el corespunzător cu oportunitatea de a câştiga bani sau de a evita creditele neperformante. El a vorbit inclusiv despre volatilitatea, în termeni de preţuri, la cereale, despre rata de default a clienţilor Agricover Credit IFN, dar şi despre ce înseamnă să dai în avans 5.000.000 de lei pentru tranzacţii forward cu porumb (şi de la anul şi pentru grâu). Agricover Credit IFN este prima instituţie financiară din România specializată în finanţarea fermierilor şi a fost înfiinţată în 2007. Capitalul propriu este de 116 milioane de lei şi are acţionariat 100% Agricover. În 2014, plasamentele au totalizat 837 de milioane de lei, numărul clienţilor finanţaţi fiind de 1.450. Apetitul de risc este peste medie, în cadrul Agricover Credit IFN existând plafoane de credit fără garanţii materiale. Despre finanţarea agriculturii din perspectiva unui şef de IFN, în cele ce urmează.

AFIR a anunţat la sfârşitul lunii iunie a.c. că orice fermier interesat să obţină finanţări prin PNDR poate încheia acorduri cu orice IFN înscris în registrul special BNR. Cum comentaţi informaţia?

Robert Rekkers: Aceasta este o oportunitate reală pentru noi. Până acum IFN-urile nu erau agreate pentru a finanţa proiecte structurale cu fonduri europene. De fapt, am finanţat şi noi proiecte de investiţii, dar nu am putut folosi bunurile, activele care rezidă din acestea ca garanţie. Acum suntem şi noi agreaţi să facem asta. Aşteptăm normele de aplicare, aşteptăm toate regulile jocului din partea Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi a celor care se ocupă de alocarea banilor. În principiu, noi suntem pregătiţi, mai ales în ceea ce priveşte apetitul pentru risc. Noi îi cunoaştem pe clienţii noştri, noi îi cunoaştem pe fermieri, vrem să-i ajutăm pe cei care au planuri investiţionale realiste, care pot fi finanţate şi, sigur, avem resursele financiare necesare şi vrem să fim parte din acest efort.

A targetat Agricover Credit IFN o anumită zonă a potenţialilor clienţi, actuali sau viitori producători agricoli sau furnizori de servicii pentru zona rurală, care sunt dispuşi să acceseze fonduri FEADR?

Noi lucrăm cu absolut toţi fermierii care au un plan fezabil, avem un portofoliu de clienţi foarte diversificat. În grupul Agricover lucrăm cu peste 3.000-4.000 de clienţi, iar în IFN colaborăm cu aproape 2.000 de clienţi creditaţi. Nici pe viitor nu vom fi selectivi, în sensul de a lucra doar cu producătorii agricoli mici sau cu fermierii mari. Lucrăm cu cei care au nevoie, care au proiecte finanţabile, care sunt interesaţi. Sigur, nu vom fi noi singurii finanţatori pe zona IFN. Va exista concurenţă, vor exista posibilităţi multiple de alegere pentru fermieri. Vrem să fim partenerii lor, vrem să fim un furnizor de soluţii pentru ei. Putem finanţa tot felul de proiecte, de la pomicultură la cultură mare, zootehnie, nu avem restricţie.

Actuala conducere a Ministerului Agriculturii a gândit PNDR 2014-2020, orientat către zona de finanţare cu fonduri FEADR a fermelor integrate, de familie, care se vor transforma şi vor redirecţiona producţia către piaţă.

Este lăudabilă această iniţiativă din partea MADR. Importantă este absorbţia, important este să susţinem proiecte viabile, proiecte realiste. Ca şef al Agricover Credit IFN nu vreau să fac discriminare. Dacă vine la noi un client important cu un proiect finanţabil şi care se încadrează în toate aceste norme pentru fonduri structurale, îl finanţăm. Important este să se întâmple ceva, să facem absorbţie de bani. Dacă este vorba de un client mic, sunt totuşi semne de întrebare dacă gradul de îndatorare nu devine prea mare pentru el, dacă poate să ducă la bun final un proiect important. Avem şi noi un anumit risc management, analizăm fiecare client. În principiu, suntem dornici să finanţăm fiecare potenţial client.

Către ce zone de investiţii aţi putea redirecţiona banii accesaţi de la instituţiile financiare internaţionale cu care aţi încheiat contracte în ultimii ani?

Către zona de zootehnie, mai exact către zonele de ferme de vaci cu lapte. Acolo am văzut proiecte care sunt eligibile pentru fonduri europene. Am sesizat interes şi pentru finanţarea construcţiei de silozuri, alte proiecte pentru ferme vegetale. Din păcate, nu am fost foarte activi pe zona de pomicultură sau în legume-fructe. Aici vrem să devenim mai activi şi mai prezenţi în viitor, în noul PNDR.

Care a fost cea mai mare sumă acordată unui client cu care aţi semnat un contract de finanţare?

Ca IFN, finanţăm un client cu până la câteva milioane de euro. Nu se pune problema că nu am avea resurse sau că am avea limite prea mici. Nu am finanţat proiecte europene cum au finanţat băncile, pentru că era monopolul lor. Noi i-am ajutat pe anumiţi clienţi să finanţeze partea neeligibilă a acestor proiecte europene, partea de garanţii, pentru simplul fapt că nu am fost agreaţi.

Ce aplomb are la fermieri noul produs al Agricover Credit IFN - Avans Porumb Forward?

Noi am lansat un produs, zic eu inovativ şi în premieră în România, care se cheamă Avans Porumb Forward. De fapt, ce se întâmplă: un client care ştie că va recolta în perioada octombrie-noiembrie culturi de primăvară, în speţă porumb, deja poate tranzacţiona din timp, poate stabili un preţ forward pentru un anumit volum de materie primă. Noi, în Agricover, avem o divizie de comercial şi o divizie financiară. Divizia comercială cumpără porumb. Un client poate face o tranzacţie cu acest compartiment Agricover, poate vinde sute, mii de tone de porumb, iar noi să oferim o finanţare pe baza tranzacţiei făcute de fermier cu colegii de la comercial. Practic, 70 la sută din suma aferentă cantităţii comercializate forward la nivelul lunilor septembrie-octombrie se poate transforma într-un credit în avans pentru motorină, inputuri sau orice altceva. Are fermierul nevoie de bani? În baza acestui contract, finanţăm, nu cerem alte garanţii.

Au fost fermieri interesaţi? Ştim, mulţi se plâng de dobânzi şi nu prea au încredere decât în ce au în mână...

Din fericire, avem un răspuns pozitiv. Peste tot în ţară, nu numai în zona de sud, ci şi în Moldova şi în Oradea, Satu Mare, Cluj şi în centrul ţării avem interes pentru acest produs. Într-adevăr, aici este avantajul Agricover IFN: noi venim cu produse care sunt exact pliate pe nevoile clientului. Avem acest avantaj că lucrăm cu un model de business integrat şi partea de agribusiness, şi partea de agrifinance, venim cu soluţii inovatoare şi oferim ceva ce o bancă nu poate oferi.

Există vreun client de top care a vândut o cantitate foarte mare de porumb şi a avut parte de o finanţare Agricover ca atare?

Am făcut tranzacţii pentru porumb pornind de la 50.000 de lei şi până la 5.000.000 de lei.

Vă gândiţi la dezvoltarea zonei aceasta de forward şi la grâu sau la oleaginoase?

La grâu, pentru acest an, nu mai poate fi vorba de avansuri forward, pentru că deja se recoltează. Am încheiat însă primele tranzacţii la floarea-soarelui; există un produs similar şi pe această zonă. Am observat interesul crescut din partea clienţilor şi în această direcţie. Anul viitor vom lansa acest produs şi pentru grâu, şi pentru rapiţă.

În 2013 ne spuneaţi că băncile comerciale nu înţeleg agricultura, respectiv că sunt birocratice şi lente. S-a schimbat ceva în viziunea dumneavoastră asupra sectorului?

Eu nu (mai) pot intra în bucătăria internă a băncilor. Acestea au o politică, o strategie, un apetit de risc, au produse proprii pentru fermieri. Diferenţa este că noi suntem specializaţi în oferta de servicii financiare pentru agricultură, lucrăm numai cu fermierii şi ne străduim să fim cât mai aproape de modul în care aceştia îşi pregătesc dezvoltarea specifică.

Care este strategia dumneavoastră pe termen scurt vizavi de concurenţă?

Noi ne continuăm propriul destin, propriul drum şi vrem să rămânem mereu cu un pas înaintea concurenţei. Că tot am vorbit de băncile comerciale, nu doar ele reprezintă concurenţa noastră. Şi multinaţionalele au segmente proprii de finanţare, toţi aceşti jucători pe piaţa agribusiness oferă inputuri cu plata la recoltă. Concurenţa este însă diversă: alte IFN-uri, companii de leasing care oferă finanţare pentru achiziţii de utilaje şi echipamente în condiţii foarte bune etc. Concurenţă este peste tot, important este însă ce oferim noi fermierilor. Eu mă uit la grădina proprie. Acolo trebuie să fim cât mai competitivi şi cât mai atractivi pentru fermieri. Este clar că agricultura din România se dezvoltă, este clar că apetitul de a finanţa agricultura din România se dezvoltă, dar sunt şi zone de risc. Nu este totul roz şi pozitiv. Se vede foarte bine cum au scăzut preţurile la lapte şi la carne de porc. Zootehnia suferă în momentul de faţă şi avem şi noi un apetit de risc corespunzător cu oportunitatea de a câştiga bani sau de a evita creditele neperformante. Apoi, am observat volatilitatea în termeni de preţuri la cereale. În ultimul timp au început să se majoreze preţurile pe această zonă, fapt pozitiv pentru fermieri, mai ales că ne şi apropiem de perioada de recoltă. Sper să continuie, să avem în România recolte bogate, cu preţuri cât mai bune. În ceea ce priveşte concurenţa noastră pe zona IFN, mai era ceva de menţionat. Concret, sunt trei tipuri de instituţii financiar nebancare: companiile de leasing care oferă soluţii financiare pentru toată gama de echipamente şi utilaje. Acolo noi întâmpinăm o concurenţă deosebit de acerbă, dură, cu condiţii foarte bune la dobânzile în euro. Pe această zonă ne luptăm. Aici, principalii competitori ai Agricover Credit IFN sunt BNP Paribas, IKB, Deutsche Leasing, Raiffeisen Leasing ş.a.m.d. O a doua zonă de IFN-uri este reprezentată de companiile care au fost construite pe formatul Agricover. Vorbim de jucători pe piaţa de agribusiness grupaţi laolaltă cu un IFN. Acolo vedem în continuare o concurenţă care mai are de lucrat. Cea de-a treia zonă este cea a IFN-urilor, care, întâmplător, mai finanţează şi fermieri şi sunt de obicei entităţi în cadrul unor mari grupuri bancare (UniCredit, BRD, BCR etc.). Şi acolo există concurenţă, dar încă este nesistematică; vorbim de afaceri de oportunitate, dacă sunt clienţi.

Aţi amintit de riscurile de volatilitate. Care sunt previziunile dumneavoastră ca bancher din zona agri?

Preţul cerealelor este din ce în ce mai puţin stabilit în România - amintim doar de zona de influenţă a Mării Negre, spre exemplu. Pentru a nu fi atât de lacunar în declaraţii, vă pot spune că este bine că în prezent se majorează preţul la cereale pentru că vorbim de o anumită perioadă de secetă în Franţa, ţară care, de obicei, scoate pe piaţă toamna o cantitate importantă de materie primă.

Faţă de 2013 şi 2014, rata de default sau de credite neperformante a crescut sau a scăzut în ceea ce priveşte Agricover Credit IFN?

Rata de default este destul de stabilă, între 1-2 la sută; nu avem surprize negative, nici pozitive. Se mai întâmplă şi câte un accident, situaţie inerentă businessului nostru. În total, văd în continuare o atitudine destul de serioasă în termeni de a respecta angajamentele de către cei creditaţi şi de a discuta cu ei dacă sunt probleme, în vederea rezolvării lor.

Ce marjă de dobândă practică Agricover Credit IFN, ce informaţii ne puteţi oferi?

Avem oferte în euro, avem oferte în lei, avem oferte la credite pe termen scurt, pe termen lung, pentru investiţii CAPEX etc. Nu pot spune că avem o anumită marjă de dobândă. Dacă un potenţial client de-al nostru vine cu garanţii foarte bune, cu teren arabil, cu ferma de-a întregul, atunci avem dobânzi mici. Dacă nu vine însă cu nimic şi ne bazăm pe experienţa noastră în creditare, ne asumăm riscuri şi practicăm dobânzi mai mari. Vă pot spune însă că pe zona Credit Instant avem foarte mulţi clienţi şi avem o dobândă maximă de 12 procente.

Ionel VĂDUVA