Robotizarea lucrărilor agricole

DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) a organizat la sfârşitul lunii iunie a.c un webinar online cu tema „Roboţi pentru combaterea mecanică a buruienilor“, urmărit de peste 400 de participanţi din mai multe ţări. La conferinţa virtuală au luat parte reprezentanţi din mediul academic, cercetători şi specialişti din industrie, iar dezbaterea s-a concentrat pe tehnologia accesibilă fermierilor din zilele noastre.

Având în vedere faptul că agricultorii din întreaga lume se confruntă în activitatea de producţie cu dificultăţi în utilizarea erbicidelor, robotul autonom capabil să distrugă mecanic buruienile din câmp poate fi pentru fermieri o soluţie viabilă. „Fie erbicidul nu are acelaşi efect sau nu mai este permisă utilizarea lui, fie, în unele cazuri, presiunea societăţii împiedică folosirea anumitor substanţe, cum ar fi, spre exemplu, glifosatul. În aceste cazuri, roboţii autonomi care combat buruienile pot reprezenta o soluţie-cheie“, a afirmat Klaus Erdle, DLG Competence Center Agriculture.

Compania daneză FarmDroid a conceput şi comercializează roboţi ce se pretează pentru ferme de 20 ha şi care efectuează atât lucrarea de semănat, cât şi pe cea de prăşit. Aceştia lucrează deja în multe ferme europene aflate în şase ţări, iar în primăvara anului 2020 au fost exploatate astfel peste 1.000 de hectare. Folosind coordonate geo de înaltă precizie pentru activităţile de semănat şi prăşit, roboţii sunt alimentaţi cu energie solară, au o baterie de rezervă şi funcţionează cu o precizie de 8 mm. „Ca un răspuns rapid la pandemia Covid-19, un client a comandat chiar şi al doilea robot“, a spus René Jannick Jørgensen, CEO al FarmDroid. Robotul autonom, conectat la o staţie RTK, cântăreşte aproximativ 700 de kilograme şi are o lăţime de lucru de 3 m, funcţionează complet şi precis, într-un ritm constant, acoperind între 450 şi 900 m/oră.

Arno Ruckelshausen, profesor în Germania la Universitatea de Ştiinţe Aplicate Osnabruck, Facultatea de Inginerie şi Informatică, a remarcat că există încă obstacole legale şi tehnice care trebuie depăşite pentru ca roboţii de câmp să înlocuiască soluţiile de erbicidare.

Cu o experienţă de 30 de ani în distrugerea mecanică a buruienilor şi soluţii de robotizare a implementelor, inclusiv diverse tehnologii cu senzori, compania germană K.U.L.T. (Kress Umweltschonende Landtechnik GmbH) susţine că prăşitul autonom este posibil, dar, din cauza constrângerilor legale, în prezent trebuie să fie supravegheat de către operator. De fapt, fermierii trebuie să fie implicaţi activ atunci când pun în funcţiune un robot pe câmp.

„Fermierii trebuie să facă un pas spre robotizare şi să fie deschişi la noile tehnologii“”, a spus Christian Kirchhoff, CEO K.U.L.T. La rândul său, dr. Beat Vinzent, de la Centrul de Cercetări pentru Agricultură din Bavaria, a afirmat: „Robotizarea lucrărilor agricole a început când producătorii de lapte au descoperit pentru prima dată roboţii de muls. A fost nevoie de ceva timp pentru a se adapta şi a învaţa să gestioneze sistemul“. Dar adoptarea roboţilor de către fermieri va depinde de gradul de fiabilitate al sistemelor oferite.

„Din experienţa noastră ştim că fermierii sunt gata să adopte această tehnologie, printre aceştia numărându-se chiar şi mulţi fermieri mici. Aceeaşi atenţie pe care o acordă unui tractor trebuie să o aibă şi pentru un robot. Putem urmări robotul oricând este necesar din motive de securitate, iar în prezent înfiinţăm un centru de asistenţă de la distanţă, care poate identifica şi rezolva orice problema înainte de a deveni una generală. Însă fermierul trebuie să fie atent ca piesele de uzură să fie în stare buna“, a adăugat Jørgensen. Pentru robotul construit de FarmDroid, recomandarea este ca acesta să nu lucreze pe terenuri cu pante mai mari de 10 grade.

Întrebările participanţilor online au făcut referire la investiţii şi costuri: „Cât de mult trebuie să investesc?“, „Care este randamentul investiţiilor?“, „Cât de mari sunt costurile de întreţinere?“.

„De la 7 hectare în sus şi în funcţie de structura culturilor agricole, această investiţie este fezabilă. Amortizarea se face în mai puţin de 2 ani într-un scenariu tipic în care un fermier foloseşte robotul la cultura de sfeclă de zahăr ecologică în sezonul de primăvară şi apoi pentru rapiţă sau orice alte culturi similare în toamnă. Avem fermieri creativi care au folosit-roboţii la diferite culturi, reuşind să îmbunătăţească randamentul dincolo de calculele noastre“, a răspuns Jørgensen.

Roboţii de câmp de la K.U.L.T., care utilizează o combinaţie de tehnologii GPS şi senzor de cameră, au un preţ ce variază de la 25.000 până la 125.000 de euro. Robotul autonom de însămânţare şi prăşit de la FarmDroid are un preţ de 65.000 de euro.

Tendinţe viitoare

„Cu timpul, roboţii de câmp vor învăţa să distingă mai precis între buruieni şi plantele de cultură. Ei vor putea deosebi buruienile inofensive de cele periculoase. Astfel vom avea roboţi mai inteligenţi şi o lucrare de prăşit de o calitate mai bună“, a susţinut prof. Ruckelshausen.

În viitor însă roboţii vor fi capabili să facă verificări ale calităţii solului şi plantelor. Acest lucru ar putea însemna că roboţii de câmp s-ar putea specializa în anumite sarcini. Vor putea să identifice momentele când plantele au nevoie de apă şi ar putea trimite un semnal unui alt robot de câmp care să comande irigarea. Câmpul ar putea fi echipat cu mai mulţi roboţi autonomi mici, care ar funcţiona în echipă“, a susţinut prof. Ruckelshausen. Klaus Erdle, moderatorul webinar-ului online, a concluzionat următoarele: „Ceea ce este clar în sesiunea din această după-amiază este că fermierii trebuie să facă un prim pas pentru a oferi tehnologiei o şansă pentru a fi adoptată în câmp. Nu ne putem aştepta ca totul să funcţioneze perfect. Erbicidarea chimică este încă o tehnologie de vârf, dar chiar şi ea a trecut printr-o mulţime de etape de învăţare. Este corect să spunem că roboţii vor parcurge multe faze, perfecţionându-şi abilităţile, însă chiar acum, aşa cum am văzut astăzi, roboţii sunt o soluţie promiţătoare, cu impact asupra agriculturii practice în viitorul apropiat“.

Ana IONIŢĂ