Robotul de altoit

​Industria producerii răsadurilor și mai ales a celor altoite evoluează rapid. Momentan cele mai frecvent specii altoite sunt tomatele și pepenii, alături de ardei, vinete, castraveți etc. Însă altoirea unui răsad de numai câțiva milimetri diametru cere precizie, rapiditate, răbdare, igienă foarte strictă și eficientă ridicată, costurile per plantă (este vorba de două plante) fiind destul de mari , mai ales când vorbim de hibrizi. De aceea a apărut necesitatea unor mașini care să bifeze toate cele de mai sus: roboți de altoit. 

​Primul de acest fel din România a fost achiziționat de către Institutul Horting, cu mulți ani în urmă. Tot acolo a fost construită și o seră în care plăntuțele să fie crescute, altoite și apoi aclimatizate.
Acest model a fost vândut către un producător de răsaduri, iar acum Institutul deține un alt utilaj care este dotat cu camere de luat de vederi, ceea ce îi conferă o precizie mai mare în execuție.
Lucian Dumitrescu, cercetător la Horting, și Jeremy Park (foto), reprezentantul firmei coreene producătoare HRC Helper Robotech au prezentat din nou robotul de altoit anul acesta la Indagra pentru că încă este o noutate pentru piața de la noi.
Echipamentul nu este complet autonom, ci are nevoie să fie asistat de două persoane care să alimenteze în permanență cu răsad brațele robotului, și alte două care să manipuleze tăvițele alveolare înainte și după altoit. Avantajul major este eficiența și precizia la îmbinarea plăntuțelor după tăiere: asigură alinierea tuplinițelor pe suprafața de contact cea mai mare. Diametrul optim al răsadurilor ce urmează a fi altoite este recomandat să atingă 3-5 mm, explică Jeremy Park, și pe cât posibil la fel de subțiri, pentru ca îmbinarea să fie perfectă.
Utilizarea cu eficiență maximă a unui robot de altoit este în primul rând condiționată de obținerea răsadului potrivit (vârstă, dimensiune, stare fitosanitară etc) , atât a altoiului cât și a portaltoiului, subliniază coreeanul de la HRC. De aceea, dacă un fermier/producător de răsad, dorește să obțină /vândă răsaduri altoite, este mai bine ca acestea să fie produse în locul unde există robotul, din cauza ritmului diferit de creștere dintre altoi și portaltoi, precum și a controlului dificil a factorilor de mediu din camera de fortificare unde plăntuțele sunt păstrate după altoire.

Altoirea răsadurilor, o lume a femeilor
Viteza cu care robotul poate lucra este 1 plantă altoită/2,8 (3)sec, adică circa 1.200 plante altoite/oră (față de aprox. 200 la altoire manuală).
Însă și aici intervine factorul uman, adică viteza și îndemânarea femeilor care asistă robotul. De aceea viteza media variază între 600-700 de plante altoite pe oră. Chiar dacă cele două persoane nu se mișcă la fel de rapid, datorită camerelor, robotul ”așteaptă” ca și celălalt braț să își primească plăntuța, astfel încât tăierea și lipirea răsadurilor să se execute curat.
Aici reprezentantul coreean a subliniat un lucru: în domeniul plantelor altoite nu există ca mână de lucru bărbați, ci doar femei, de obicei cu vârste între 30-45 ani. S-a dovedit că ele pot sta un timp îndelungat să efectueze acest tip de muncă repetitivă, care necesită însă atenție și migală. Vorbitul și socializarea nu le afectează concentrarea și mișcarea mâinilor.
Un alt element de care coreeanul recomandă să se țină cont în achiziția și utilizarea unui robot de altoit este felul cum managerul (proprietarul) și/sau șeful de echipă (dacă există așa ceva) relaționează cu cele care lucrează efectiv în fața robotului.
Modul de lucru și nu în ultimul rând mentalitatea lor față de ceea ce fac pot influența eficiența și calitatea rezultatelor și, pe cale de consecință întoarcerea investiției într-un echipament nu foarte ieftin. El a explicat cum un feedback negativ privind funcționarea robotului, transmis de o lucrătoare care se teme pentru locul de muncă (mecanizarea înseamnă mai puțină forță de muncă manuală) și/sau care lucrează mai încet, poate determina managerul să ia o decizie privind investiția.
De aceea Jeremy Park spune că nu este pentru înlocuirea muncii manuale cu cea mecanizată în proporție foarte mare și nu recomandă asta clienților săi. Roboții și utilajele noi sunt foarte utile, dar și acestea se mai defectează și dependența de ele nu este de dorit.
Robotul de altoit are un cost de circa 40-45 mii euro, așadar echipamentul se adresează unui producător de răsaduri specializat.
Nu sunt multe companii care să producă roboți de altoit, spune Jeremy Park, iar aceștia sunt de obicei pentru tomate deoarece tăietura care trebuie executată este mai simplă, așadar îmbinarea plăntuțelor este mai facilă. La pepeni, deoarece tăierea se face între două frunzulițe, una trebuind să rămână pe plantă, este nevoie de o precizie mai mare, de alți parametri pe care robotul trebuie să-i urmărească.
Ceea ce face ca acest echipament să fie special este posibilitatea folosirii lui atât pentru solanacee, cât și pentru cucurbitacee, a mai spus el.
 
Roxana Drăghici