Rolul biotehnologiilor în creşterea productivităţii agricole

​Pe 21 septembrie a.c. a avut loc cea de-a V-a ediţie a conferinţei naţionale „Inovaţii în ameliorarea plantelor – Ştiinţă, Reglementare, Informare“, organizată de APPR, Ambasada Statelor Unite ale Americii, Agrobiotechrom şi Alianţa Industriei Seminţelor din România, cu susţinerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sişeşti“.

---

Evenimentul desfăşurat în cadrul Facultăţii de Biotehnologii din Bucureşti a avut loc în format hibrid, atât cu prezenţă fizică, cât şi online, iar moderatorul acestuia a fost Cristina Cionga, director afaceri europene al APPR. Subiectul principal a fost accesul la noile tehnici de ameliorare a plantelor şi rolul lor în securitatea alimentară şi în lupta cu schimbările climatice. S-a discutat despre competitivitatea Uniunii Europene şi importanţa pe care o pot avea plantele obţinute prin intermediul biotehnologiilor în creşterea productivităţii agricole. Pedro Gallardo Barrena, vicepreşedinte al COPA-COGECA, a vorbit despre dificultăţile cu care agricultorii europeni se confruntă: lipsa disponibilităţii de terenuri agricole, dar şi exodul de geneticieni în alte ţări terţe. În opinia sa, în centrul viitoarei Politici Agricole Comune trebuie plasat accesul la inovaţii care să le permită fermierilor să fie competitivi pe piaţa europeană şi internaţională şi să ajute agricultura europeană să fie mai sustenabilă. „Aceste politici ar trebui să includă sprijinirea agriculturii de precizie şi promovarea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea noilor tehnici de ameliorare, precum CRISPR“, a susţinut Barrena.

Produsul ar trebui evaluat
Prin intermediul unor înregistrări video, doi specialişti din Japonia - dr. Hiroshi Ezura, profesor şi director al Centrului de Cercetare pentru Inovarea Plantelor din cadrul Universităţii din Tsukuba, şi profesorul Mai Tsuda din cadrul aceleiaşi universităţi – au vorbit despre progresele pe care „Ţara Soarelui Răsare“ le înregistrează în materie de editare genomică, dând aici un exemplu concret de tomate îmbunătăţite din punct de vedere nutritiv – tomate GABA, dar şi despre cadrul legal japonez privind organismele modificate genetic. Sistemul de reglementare japonez încurajează obţinerea de produse prin noile tehnici de ameliorare şi se concentrează pe evaluarea produsului final din punct de vedere al siguranţei alimentare şi nu pe procesul de obţinere al acestuia. „Cred ca aşa ar trebui să fie orice sistem de reglementare care doreşte cu adevărat să încurajeze inovarea. Am văzut că atunci când produsul este rezultatul unor procese de producţie care au loc în mod normal în natură cu siguranţă că aceste produse nu vor fi categorisite ca fiind organisme modificate genetic – ceea ce din păcate nu este cazul în Europa. În 2018, Curţea Europeană de Justiţie a hotărât că produsele obţinute prin noile metode de mutageneză care intervin la nivelul genomului ar trebui să intre sub Directiva 18/2001. – o directivă pe care îndrăznesc s-o numesc caducă şi care, pe lângă faptul că nu a dat fermierilor europeni acces la plante pe care Europa le importă şi pe care le-ar fi putut cultiva, este în prezent pe cale să îndepărteze de pe piaţă şi produsele obţinute prin noile tehnici genomice care sunt extrem de precise“, a declarat Cristina Cionga, reprezentant APPR.
Studiul comandat de Comisia Europeană privind regimul de reglementare al noilor tehnici de ameliorare a generat multe discuţii. „Trebuie să ne facem auziţi de către politicieni, de cei care votează în Parlamentul European, de guvernele naţionale şi să îi invităm la dialog pentru că fermierii ştiu ce îşi doresc. Fermierii vor instrumente care să îi ajute să producă mai bine, mai sigur, sustenabil şi la preţuri la care consumatorii să şi le poată permite. Sustenabilitatea însă nu se opreşte la graniţele Europei, trebuie să fim siguri că vom putea să ne conservăm capacitatea de a produce şi de a concura pe piaţa mondială şi mai ales de a opri acest exod al creierelor pentru că într-adevăr cercetătorii europeni se duc să lucreze pe alte continente“, a mai susţinut Cionga.

Domeniul biotehnologiilor avansează rapid
Un alt invitat al manifestării a fost prof. Mirela Cordea, prodecan al Facultăţii de Agricultura de la USV Iaşi şi membru în Asociaţia europeană de cercetare în ameliorarea plantelor. În opinia sa, Directiva 18/2001, care guvernează domeniul plantelor modificate genetic, trebuie să fie adaptată pentru că domeniul biotehnologiilor avansează foarte rapid. „Ar fi păcat să nu profităm de inovaţiile în domeniul ameliorării plantelor pentru că ştim că orice soi şi hibrid a trecut printr-un proces de ameliorare. Este neplăcut faptul că produsele obţinute în urma noilor tehnici de editare a genomului intră sub incidenţa legislaţiei organismelor modificate genetic. Mutageneza a existat dintotdeauna şi foarte multe soiuri sunt obţinute prin mutageneza naturală“, a precizat Cordea.

Studiile spun că strategiile europene vor afecta negativ productivitatea
Petra Jorasch, director Euroseeds, a declarat: „Am cerut evaluarea impactului strategiilor «De la fermă la furculiţă» şi «Biodiversitate» şi rezultatele au indicat faptul că UE va înregistra o reducere semnificativă a producţiilor la principalele culturi. S-ar putea să ajungem în situaţia în care să fim mai puţin productivi din cauza tuturor acestor restricţii referitoare la utilizarea produselor de protecţia plantelor, îngrăşămintelor chimice etc. În mod firesc îţi pui întrebarea cum putem să menţinem producţia la un nivel care să ne permită să nu importăm şi mai mult decât o facem deja. Ameliorarea poate rezolva o parte din aceste probleme, dar cea clasică are nevoie de timp. Până în 2030 aceste strategii vor fi aplicate şi nu vom putea să compensăm pierderea de producţie. Trebuie să accelerăm ameliorarea prin noile tehnologii, altfel nu vom putea fi eficienţi. Nu este un panaceu universal, acest tip de ameliorare nu ne va rezolva toate problemele, dar toate aceste componente ar putea ajuta la aplicarea acestor strategii. Sperăm ca mesajul nostru să ajungă la politicieni“. La rândul său, Mihaela Vasile, consultant Agrobiotechrom, a făcut apel la necesitatea unui cadru legal predictibil pentru că fermierii europeni trebuie să rămână competitivi cu omologii lor din alte ţări. Totodată, aceasta a spus că trebuie să avem încredere în specialişti. „Este important să avem încredere în cercetarea ştiinţifică, în dovezile ştiinţifice emise de organizaţiile din domeniu, cum este EFSA, pentru că, dacă nu vom avea încredere, nu vom putea merge mai departe“, a afirmat Vasile. În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul dr. Rene Smulders, de la Universitatea Wageningen din Olanda, care a vorbit despre importanţa inovaţiei, şi dr. William Hallman, din cadrul Universităţii de Stat Rutgers din New Jersey, SUA, care a vorbit despre modul în care trebuie să comunicăm despre biotehnologii şi despre necesitatea unei informări corecte şi obiective a publicului larg.

O fermă «curată»
Din partea fermierilor a luat cuvântul Arnaud Perrein, vicepreşedinte al APPR, care a vorbit despre eforturile sale în a desfăşura o agricultură sustenabilă. „Încercăm să ajungem la 0 emisii până în 2030, şi nu va fi uşor, dar încercăm să facem paşi în această direcţie. Lucrăm cu maşini agricole electrice care sunt alimentate cu curent electric produs în fermă, dorim să mărim suprafaţa cultivată cu soia – o cultură pe care nu o fertilizăm cu azot, dar care contribuie la înmagazinarea azotului în sol şi să nu uităm că Europa importă o mare parte din producţia de soia, practicăm tehnologia minimum tillage pe întreaga suprafaţă a fermei. Acum dorim să achiziţionăm o maşină de stropit care identifică buruienile şi permite o combatere precisă a acestora“, a spus Perrein.

​Evenimentul a fost unul cuprinzător, reuşind să reunească specialişti din cadrul unor universităţi de reputaţie mondială şi reprezentanţi ai organizaţiilor europene şi locale ale fermierilor, care şi-au exprimat opinia şi au furnizat date cu privire la biotehnologiile agricole.
 
Ana Ioniță