Rolul consultantului agricol din ce în ce mai important

​Anul trecut, la începutul lunii noiembrie, am fost invitați în ferma Oprina din comuna Măldăeni, județul Teleorman, unde gazdă ne-a fost Roxana Petricioaia - Oprina, care ne-a vorbit despre tehnologia no-tillage sau a semănatului direct în miriște – sistem pe care l-a aplicat pentru prima oară în cadrul exploatației dar pentru care s-a pregătit încă din anul 2016. Un rol important în acest demers l-a avut dr. ing. Liviu Dincă, consultant agricol independent.

​„Fermierii discută mai puțin de partea tehnică și sunt mult mai preocupați de partea economică, de cum să obțină prețuri mai bune la valorificarea cerealelor sau la achiziția de îngrășăminte chimice sau alte inputuri agricole și atunci acordă mai puțin timp câmpului.
Rolul unui consultant agricol este să vadă cât mai multe ferme, pe o suprafață cât mai mare ca să observe dacă problemele sesizate în câmp sunt localizate sau generalizate.
Urmează apoi o analiză a problemelor identificate și se decide dacă sunt necesare sau nu intervențiile. Fermierii sunt orientați spre reducerea costurilor, însă fiecare decizie trebuie cântărită foarte bine.
De exemplu, dacă un fermier ar trebui să plătească inputurile cash, și nu la recoltare, s-ar gândi de două ori înainte. La fel și în cazul în care ar trebui să achiziționeze un tractor cu banii jos și nu prin leasing.
Personal, am un portofoliu consolidat de fermieri și o relație apropiată cu aceștia – cu ultimul partener am început colaborarea în anul 2021.
Am proiecte începute chiar din 2016 și știu în ce direcție se îndreaptă fiecare dintre acestea, iar un caz concret este chiar ferma Oprina în care ne aflăm astăzi, unde am văzut cultura de rapiță înființată direct în miriște și care arată promițător.
Ferma este pregătită pentru această tehnologie, o cunosc foarte bine, fiind din comuna mea natală. Conjunctura climatică a fost cea care ne-a determinat să luăm această decizie.
Pe raza comunei Măldăeni nu avem posibilitatea să irigăm. Probabil că pe perioada comunismului se iriga din Olt, nu știu la ce treaptă, însă acum este aproape imposibil să deschidem subiectul irigațiilor în această zonă.
Cum am putea aduce apă la plante? Din puțuri forate?
Probabil că da, dar ce debit de apă ar trebui să aibă acele puțuri și ce costuri ar presupune?
Înainte de toate, consider că trebuie să ne adaptăm tehnologia la ceea ce avem. Iar ceea ce avem sunt utilajele și solul”, a afirmat Liviu Dincă.

​În cadrul întâlnirilor organizate în câmp de către consultantul agricol s-a pus mereu accent pe importanța folosirii anumitor utilaje în fermă, pe modul în care se efectuează lucrările agricole, dar mai ales pe capacitatea solului de a se reface, de a avea o viață microbiană activă și de a-l ajuta să „lucreze” pentru fermieri.
Liviu Dincă promovează tehnologia no-till și recomandă ca pașii făcuți spre acest sistem de cultivare să implice o cunoaștere mai aprofundată asupra întregului ansamblu de producție.
 
„Pentru a trece la această tehnologie este nevoie de curaj și de știință, precum și de o bună colaborare, așa cum noi o avem cu consultantul agricol Liviu Dincă.
La evenimentul pe care l-am organizat am văzut fermieri din generații diferite, care au răspuns afirmativ la o invitație care a avut ca subiect de dezbatere o schimbare, iar aceasta implică anumite costuri.
Noi am fost pregătiți către această nouă abordare cu mai mulți ani în urmă, atât din prisma lucrărilor solului, cât și a utilajelor.
Eu sunt deschisă la schimbare.
Am îmbrățișat din prima inițiativa propusă de Liviu Dincă și nu am stat foarte mult pe gânduri. Ne așteptăm ca producțiile să fie mai mari unde am semănat direct în miriște și intenționăm să mărim suprafața sau chiar să trecem 100% pe tehnologia no-tillage”, a afirmat Roxana Petricioaia-Oprina, care a lăsat orașul și job-ul dintr-o multinațională ca să preia frâiele fermei de familie. 

​„Din punctul meu de vedere oamenii care lucrează în agricultură sunt mult mai deschiși, viața de zi cu zi este mult mai interactivă, mai dinamică, nu există viață de birou permanent, decât dacă ne dorim, și da, într-adevăr, oamenii sunt mai sociabili și mai dornici de comunicare. Simt că există o deschidere mult mai mare către schimbul de informații”, a mai adăugat Oprina.
Iar schimbul de informații este mai accelerat și pe fondul multiplelor provocări cu care fermierii se confruntă în activitatea lor, pornind de la constrângerile climatice, provocările legislative, dar și cele economice care sunt determinate de contextul geopolitic în care ne aflăm.
 
Ana Ioniță