România are randamente agricole scăzute şi dotare tehnică insuficientă

La data de 23 februarie a.c., revista Capital şi NetworkEvents au organizat o conferinţă cu tema „Agricultura competitivă în 2016. Finanţare şi tehnologii“, în cadrul căreia au fost abordate subiecte precum finanţarea achiziţiei de utilaje agricole, absorbţia fondurilor europene, cadastrarea terenurilor şi cultivarea de plante modificate genetic.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa dnei Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, dlui Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, şi dlui Andras Szakal, director general al AFIR. Din partea fermierilor au fost prezenţi domnii Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, şi Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro. Pentru început, ministrul Finanţelor Publice a dorit să prezinte o serie de date privind contribuţia agriculturii la PIB-ul României, evoluţia valorii adăugate brute din agricultură, ponderea producţiei agricole, randamentele obţinute la grâu, porumb şi floarea-soarelui, precum şi despre dotarea cu tehnică agricolă a exploataţiilor din România.

Alte state obţin producţii medii de 7 t/ha la grâu şi de peste 10 t/ha la porumb

Contribuţia agriculturii la creşterea reală a PIB a fost pozitivă în anii agricoli buni şi negativă în anii dificili, cum au fost 2005 şi 2007, fiind de doar 2,1 procente. În timp ce PIB a avut o evoluţie relativ stabilă, valoarea adăugată brută din agricultură a înregistrat variaţii de creştere sau descreştere semnificative aproape an de an, în funcţie de condiţiile climaterice. Ponderea producţiei vegetale în producţia agricolă totală este de sub 50%, fiind astfel mai mică decât media UE. Deşi în perioada 2010-2014 randamentele agricole s-au majorat, îndeosebi la cereale, România se situează încă pe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană. Producţia medie de grâu la hectar s-a majorat cu 30,3%, iar cea de porumb cu 18,6%. Decalajele dintre randamentele din România şi media UE s-au diminuat: la grâu cu 10,6 puncte procentuale, la cartofi cu 4,3 puncte procentuale, iar la porumb cu 1,2 puncte procentuale. La cultura de grâu în UE, în anul 2014, România a ocupat locul al cincilea atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia obţinută, în condiţiile unui randament modest. Comparativ cu Franţa, cel mai mare producător de grâu, România are un randament la jumătate. Producţia medie la grâu obţinută de România este de 3.650 kg/ha, în timp ce Marea Britanie, Germania, Belgia  obţin o recoltă medie pe unitatea de suprafaţă de peste 7 t/ha. Cu aproape 2,5 milioane de hectare, România a ocupat primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu porumb şi locul al doilea la producţia de porumb obţinută, după Franţa, deşi a avut cel mai mic randament la hectar. Producţia medie obţinută la porumb pe ţară este de 4.720 kg/ha, iar ţări precum Spania, Austria, Germania, Franţa şi Italia obţin peste 10 t/ha. Floarea-soarelui se numără printre culturile cu tradiţie în România. Atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei, în anul 2014, România s-a situat pe primul loc în rândul principalelor state membre cultivatoare de floarea-soarelui. Ca randament, România s-a situat la nivelul mediei europene, de 2.130 kg/ha. Referitor la numărul exploataţiilor agricole existente în România, ministrul Finanţelor a precizat că, deşi acesta a scăzut cu 6% în 2010, ţara noastră continuă să aibă cel mai mare număr de exploataţii din Uniunea Europeană, cu o suprafaţă medie pe fermă de numai 3,6 ha. La nivelul UE, media este de 16,1 ha, iar ţara cu media cea mai mare pe exloataţii este Cehia, cu o suprafaţă de aproximativ 120 ha.

30% din tractoare sunt mai vechi de 20 de ani

Potrivit dnei Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, puţini fermieri au primit fonduri europene pentru investiţii în domeniul maşinilor agricole, astfel încât în 2015 s-au importat tractoare în valoare de 96,5 milioane de euro, faţă de 119 milioane de euro în anul precedent. Practic, România a importat cu 19% mai puţine tractoare în 2015, comparativ cu 2014. În 2014, România a importat 2.196 tractoare noi şi 1.255 tractoare la mâna a doua (cu excepţia celor cu o singură osie). Importul de tractoare noi ar trebui să fie aproximativ volumul total al pieţei în materie de tractoare, având în vedere că fabricanţii din România vând doar câteva tractoare. Referitor la echipamentele de lucrat solul, România a importat în valoare de circa 45 milioane de euro în 2015, ceea ce a însemnat o creştere cu 9% comparativ cu anul precedent. Importul de maşini de semănat şi plantat s-a menţinut la un nivel stabil în ultimii 4 ani. Creşterea în 2015 a fost de circa 2% faţă de anul precedent. La echipamentele de întreţinere a culturilor, în 2015 importurile au crescut cu 18% comparativ cu anul precedent. Anul trecut s-au importat cu 25% mai puţine combine de recoltat faţă de 2014. Valoarea importurilor a fost de circa 113 milioane de euro. Ca urmare a cifrelor prezentate, Ministrul Finanţelor a afirmat că România mai are încă nevoie de tehnologizarea exploataţiilor agricole şi că fermierii care lucrează suprafeţe mici au cea mai mare nevoie de utilaje agricole moderne. În rândul acestora s-a identificat şi nevoia de asociere, astfel că Ministerul Finanţelor împreună cu cel al Agriculturii lucrează la un program care să atingă cele două considerente: dotare tehnică şi asociere. MADR analizează o plajă largă de utilaje care să poată fi achiziţionate prin programul denumit simbolic „Primul Tractor“, în funcţie de nevoia agricultorilor români, iar garanţia de stat să se situeze între 40 şi 60% din preţul bunului cumpărat. „Agricultura românească are nevoie de utilaje, astfel că împreună cu colegii din minister am început să creionăm un program de garanţii de stat pentru agricultori. Urmează ca în două luni, cel mai probabil, să lansăm acest program. Nu mă refer doar la tractoare. Dacă ne uităm pe profilul de producţie, avem nevoie de utilaje diferite. Ca atare, ne-am hotărât să punem pe hârtie un program cu ajutor de stat pentru agricultorii care se asociază, persoane care deţin exploataţii agricole sau cei care cresc animale, persoane fizice sau juridice“, a menţionat dna Dragu. Datele MADR indică faptul că peste două treimi dintre utilaje au durata de funcţionare depăşită. Privitor la vânzările anuale de utilaje noi, cumulate, ele totalizează 3.000 de unităţi. Sectorial, parcul naţional de tractoare este de 184 mii de unităţi, cele mai multe fiind în Bihor, Timiş şi Teleorman. 73% din tractoare au durata normală de funcţionare depăşită, iar cele mai mari procente de tractoare uzate sunt în Teleorman, Suceava, Ilfov, Mehedinţi, Maramureş şi Botoşani (nouă din zece tractoare), iar 30% din tractoare sunt mai vechi de 20 de ani.

Peste 7.500 de proiecte pe noul PNDR

Invitat la conferinţa organizată de revista Capital, dl Andras Szakal, director general al AFIR, a vorbit despre noul PNDR 2014-2020 şi provocările acestuia. „Suntem la al doilea program, avem deja experienţa vechiului Program Naţional de Dezvoltare Rurală, ştim care au fost problemele şi putem să corectăm ce a fost dificil astfel încât noul program să funcţioneze, zic eu, ireproşabil. Absorbţia pe vechiul program a fost de 88%. Pe noul PNDR, demarat în 2015, avem deja în portofoliu peste 7.500 de proiecte în valoare de 1,5 mld. euro. În perioada următoare, urmează să fie analizate astfel încât să reuşim cât mai repede procedura de selecţie şi, nu în ultimul rând, procedura de contractare, pentru că acesta este primul nostru ţel. Din aceste proiecte, 2.000 au fost selectate, iar valoarea lor este de circa 12,2 milioane de euro. Am reuşit să facem primele plăţi la măsura privind instalarea tinerilor fermieri. Nu am reuşit să finalizăm selectarea şi contractarea proiectelor deja depuse pentru că anul trecut ne-am axat pe finalizarea vechiului PNDR pentru a dezangaja cât mai puţin. Am reuşit ca peste 26.000 de proiecte să treacă pe tranziţie, adică să fie finanţate din noul PNDR. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu a fost foarte mult accelerată procedura de selecţie şi contractare“, a spus acesta. Potrivit dlui Szakal, AFIR va analiza, evalua, selecta şi notifica toate proiectele depuse până la sfârşitul lunii martie.

Simplificări în accesarea fondurilor europene

„Avem în vedere simplificarea procedurii de depunere a cererilor de finanţare. De exemplu, înainte avizele de mediu trebuiau depuse la momentul depunerii cererilor de finanţare, ceea ce era dificil. Acum beneficiarii au la dispoziţie trei luni să aducă aceste avize, până la semnarea contractului de finanţare. Un alt exemplu este certificatul de urbanism pe care îl solicităm acum, dar fără toate celelalte avize pe care le ceream prin acest certificat. Avem o serie de modificări astfel încât beneficiarul să nu fie reticent în a depune cerere de finanţare, în a accesa fonduri europene atât de necesare pentru modernizarea agriculturii“, a completat directorul general al AFIR. Privitor la crearea condiţiilor artificiale în accesarea fondurilor europene, directorul agenţiei a afirmat că la Ghidurile de finanţare va exista o anexă cu condiţiile artificiale astfel încât experţii AFIR să nu mai aibă posibilitatea interpretării acestor condiţii. Referitor la noile măsuri, acestea vor fi lansate la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie. Una dintre cele mai importante modificări face referire la posibilitatea depunerii de proiecte pentru accesarea banilor europeni şi a acelora care sunt în litigiu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Prezent la eveniment, preşedintele LAPAR, dl Laurenţiu Baciu, a afirmat că remarcă unele progrese ale celor două agenţii de plăţi, respectiv AFIR şi APIA, dar că mai sunt destul de multe alte probleme care trebuie rezolvate. „Fermierii încă mai au probleme, pe toate segmentele de activitate, cu cele două agenţii. Din mari achizitori de maculatură au început să aducă lucrurile mai aproape de normalitate, de realitate.“ Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a făcut precizarea că pe vechiul Program de Dezvoltare Rurală, 2007-2013, România a beneficiat de o sumă totală de 14,7 miliarde euro, din care a aborbit o mare parte, însă, din păcate, s-a dezangajat şi o valoare importantă, de 1,5 mld. euro, pe cele două agenţii, AFIR şi APIA.

Cadastrarea trebuie încheiată în 2018

Privitor la cadastrare, ministrul Agriculturii a afirmat că sunt suficiente sume pentru a se realiza acest demers, dar timpul avut la dispoziţie este foarte scurt. Referitor la acest subiect, dl Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro, a afirmat că România are obligativitatea ca în 2018 să aibă întreaga suprafaţă agricolă cadastrată. „Din punctul nostru de vedere, România nu este pregătită. Din păcate, cei care au participat la aprobarea regulamentului nu au avut capacitatea de a susţine specificitatea agriculturii româneşti, care nu are posibilitatea să întocmească cadastru agricol pe întreaga suprafaţă a României şi de aici or să vină foarte multe probleme, pentru că din 2020 se discută de o plată unică per fermă. Lipsa cadastrului va genera foarte multe probleme în sectorul agricol“, a spus dl Dumitru. Conform acestuia, agricultura din România este polarizată excesiv, având un număr foarte mare de exploataţii de subzistenţă care nu produc pentru piaţă. Totodată, acesta a subliniat importanţa susţinerii sectorului zootehnic pentru a aduce valoare adăugată producţiei agricole primare, dar şi pentru a stabiliza preţurile cerealelor în vârful campaniilor de recoltare. „Sectorul zootehnic are o pondere mică în PIB-ul pe agricultură, în jur de 37%. Dacă nu vom avea o zootehnie competitivă, degeaba vom discuta de o agricultură performantă, care nu beneficiază de valoare adăugată foarte mare, pentru că 70% din producţia procesată care intră în România provine din alte state şi practic finanţăm producţia cu valoare adăugată a altor ţări“, a completat acesta. „Am denumit AFIR ca fiind Agenţia pentru Frânarea Investiţiilor Rurale şi vă dau, în acest sens, un exemplu: un beneficiar care a depus un proiect acum 6-8 luni şi a primit abia azi răspunsul legat de eligibilitatea sau neeligibilitatea proiectului. Practic, toţi indicatorii economici s-au modificat. Trebuie să facem lucrurile să funcţioneze rapid. Agricultura performantă înseamnă o agricultură dotată tehnic, dar trebuie să fim sprijiniţi în acest sens, cu aceste proiecte pe care le depunem la agenţie, şi să nu mai fim consideraţi din start ca fiind vinovaţi sau că încercăm într-un fel să eludăm“, a spus preşedintele federaţiei agricultorilor Pro Agro.

Decizia cultivării OMG, la latitudinea statelor membre

În cadrul evenimentului a fost abordată şi tema cultivării plantelor modificate genetic. Ministrul Agriculturii a spus, în acest sens: „Când este supus un dosar pentru un produs agricol, pentru o plantă modificată genetic care să fie introdusă în cultură, EFSA face teste în câmp, iar fiecare stat membru poate decide în consecinţă. Sigur aici este şi un element pe care trebuie să-l luăm în considerare. Sunt companii mari americane care, trebuie să recunoaştem, deţin un avantaj semnificativ, pentru că acolo nu se confruntă cu frânele din Uniunea Europeană, dar sunt şi companii americane care atunci când s-a adoptat această decizie, de a lăsa la latitudinea statului membru, au decis să se retragă de pe piaţă, gândindu-se că cele mai multe state nu vor fi de acord“. În favoarea cultivării de plante modificate genetic, în special a soiei, s-a pronunţat şi preşedintele Pro Agro: „Cultivarea soiei modificată genetic ar trebui să reprezinte în România o prioritate deoarece 85% din şrotul de soia provine din soia modificată genetic şi este folosit în zootehnia românească. Provine din ţări terţe precum Brazilia, Argentina sau SUA. Nu înţeleg logica pentru care nu începem demersurile să cultivăm soia MG în România, ţinând cont şi de faptul că această plantă nu creează probleme de mediu, din contră, ea poate contribui la refacerea solului şi aduce un aport important de azot. Mi-aş dori să lansăm o dezbatere publică, cu argumente pro şi contra“, a susţinut dl Dumitru, preşedintele Pro Agro.

Ana IONIȚĂ