România realizează o treime din producţia anuală de floarea-soarelui din UE, dar pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi

1/9/2021

Clubul Fermierilor Români consideră că ţara noastră are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de asigurarea unor politici care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantităţii de depozitare şi procesare a cerealelor şi plantelor oleaginoase, realizată concomitent cu investiţii de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creşterea competitivităţii afacerilor agricole româneşti şi îndreptarea deficitului balanţei comerciale.

România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil şi sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securităţii alimentare a ţării şi calitatea produselor exportate, respectând în acelaşi timp condiţiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creşterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

Stimularea finanţării specifice realizării unor investiţii în infrastructura de depozitare;
Subvenţionarea dezvoltării şi modernizării unităţilor de procesare cu scopul creşterii capacităţii de procesare;
Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în ţară a materiei prime specifice zonei de procesare;
Crearea de facilităţi fiscale pentru activitatea de procesare;
Ofertarea produselor procesate în pieţele tradiţional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de pieţe noi pentru comercializarea produselor finite.

„Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, ţara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2-1,3 milioane de tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane de tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producţia Uniunii Europene specifice acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafeţe însămânţate de 1,2 milioane de hectare“, explică Cezar Gheorghe, consultantul Clubului şi expert analist în comerţul cu cereale.

„Anul acesta, România înregistrează un maxim al producţiei de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spaţiului comunitar european, înregistrând astfel o creştere de aproximativ 1,22 milioane de tone faţă de anul 2020. Lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări precum Bulgaria (aproximariv 400.000 t/an), Turcia (proximativ 400.000 t/an), Ungaria (aprox. 220.000 t/an), ţări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franţa şi Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ 2 milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE şi extra-UE“, concluzionează Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferenţă de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producţia de ulei brut (1.200 dolari/tonă) şi cantitatea de şrot rezultat (370 dolari/tonă). Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 de dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc.).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafaţa totală a Uniunii Europene, aspect care indică încă o dată potenţialul de valorificare a acestei materii prime pe plan naţional.

În comparaţie cu Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă la nivel european, care a însămânţat în acest an aproximariv 660.000 ha, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, anul trecut ţara noastră a raportat un deficit important privind producţia de floarea-soarelui, respectiv 820 mii de tone faţă de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale preţurilor aferente principalelor produse agroalimentare şi nu numai.

„Acest randament se poate menţine sau poate înregistra creşteri anuale doar prin realizarea de investiţii în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creşterea competitivităţii afacerilor agricole româneşti şi îndreptarea deficitului balanţei comerciale. Diminuarea producţiei agricole din ultimii ani, din cauza lipsei de precipitaţii, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel naţional. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din ţara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidenţiat încă o dată importanţa vitală a apei pentru agricultură. Întregul spaţiu comunitar beneficiză în mod direct de materia primă oferită de ţara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securităţii alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă“, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Ţări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecţie a siguranţei alimentaţiei interne. De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA (valoare 20%) la exporturile seminţelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul seminţelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puţin de 320 dolari/ tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei ţări.

„Considerăm că dezvoltarea unor unităţi de procesare la nivel naţional va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltarea industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază şi care, la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară şi socială“, consideră Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Clubul Fermierilor Români îşi manifestă interesul şi disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părţi implicate, la stabilirea şi prioritizarea acţiunilor care vizează implementarea cu succes a unor politici care să permită dezvoltarea unităţilor de procesare la nivel naţional şi a proiectelor de îmbunătăţiri ecosistemice şi funciare la nivel naţional.“

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociaţie nonprofit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare şi elaborare a reglementărilor europene şi naţionale în domeniul agricol, cu scopul de a creşte performanţa fermierilor din România.

Clubul Fermerilor Români lansează şi derulează programe şi proiecte concrete pe patru direcţii strategice de acţiune: reprezentare, consiliere şi consultanţă, formare şi leadership, informare şi comunicare. www.cfro.ro

0 Comments

articole

România realizează o treime din producţia anuală de floarea-soarelui din UE, dar pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT