Romania - tara anului la BioFach 2013

La data de 1 noiembrie a.c., în cadrul expoziţiei IndAgra, s-a semnat Acordul pentru Ţara Anului la BioFach 2013, considerat cel mai important târg internaţional de produse bio. Anul viitor, târgul se va defăşura în perioada 13-16 februarie 2013, la Nürnberg (Germania).

---

La semnarea acordului, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a afirmat că participarea României ca ţară a anului la BioFach reprezintă o bună oportunitate de promovare a produselor autohtone ecologice, nu doar pe plan european, dar şi internaţional. Claus Rattich, membru al Consiliului Director al NünbergMesse, a declarat că sectorul bio din România are multe de oferit şi la târgul internaţional va avea şansa de a se prezenta cu toată gama de produse ecologice. BioFach numără anual circa 40.000 de vizitatori din toată lumea şi împreună cu Vivaness, unul dintre cele mai importante târguri pentru cosmetice naturale şi wellnes, a înregistrat peste 2.000 de expozanţi.

80% din produsele ecologice româneşti sunt destinate exportului
„Principala ţară unde se exportă produsele autohtone ecologice este Germania. Aceasta este cea mai mare ţară importatoare de produse ecologice din Uniunea Europenă şi competiţia pe această piaţă este destul de acerbă. De aceea, Ministerul Agriculturii susţine din fonduri europene un program de promovare pe aceste zone a produselor bio româneşti, în valoare de 1,5 mld. euro. Exportăm, în principal, produse din zona cerealelor, a producţiei vegetale, dar şi din zona producţiei zootehnice. În ultimul timp, sectorul de creştere a păsărilor în sistem ecologic s-a dezvoltat foarte mult. Valoarea exporturilor de produse ecologice se ridică anual la circa 200 mil. euro, dar potenţialul este mult mai mare”, a susţinut dl Constantin.

Ministrul Agriculturii a vorbit despre măsurile din cadrul PNDR, unde operatorii ecologici beneficiază de un punctaj suplimentar la depunerea proiectelor de investiţii. „În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se acordă un punctaj suplimentar pentru cei care procesează produse bio. Cei din sector pot accesa fonduri pe Măsurile 121, care vizează modernizarea fermelor agricole, şi 123, unde sunt alocate 1,5 milioane de euro. Este adevărat că nu sunt proiecte foarte mari care s-au dezvoltat în România în sectorul agriculturii ecologice. Măsura 123 a fost acaparată mai mult de marii procesatori din România, pentru că în primii ani agricultura ecologică nu era dezvoltată atât de mult.

În 2010 erau doar 3.100 de operatori în sectorul ecologic, iar astăzi vorbim de 26.000”, a declarat dl Constantin. În privinţa cererii de produse bio pe piaţa românească, ministrul Agriculturii a afirmat că o parte din consumatori se reorientează către aceste produse, dar, de cele mai multe ori, îi împiedică puterea mică de cumpărare, ştiut fiind faptul că produsele ecologice se valorifică la un preţ mai mare decât cele convenţionale. „Consumatorii din România, chiar dacă preţurile sunt mai mari, au început să se reorienteze către produsele ecologice, dar trebuie să fim realişti că cererea nu este aşa de mare, având în vedere că puterea de cumpărare a consumatorului român nu este, de exemplu, la nivelul celei din Germania, unde se consumă cu prioritate produse bio. Nu avem o piaţă internă importantă, ci mai degrabă un potenţial uriaş către export”, a precizat dl Constantin.

Potrivit Asociaţiei Bio România, numărul de ferme care lucrează în sistem ecologic s-a triplat în perioada 2010-2011, ajungând la 9.800. Prezent la eveniment, dl Marian Cioceanu, preşedintele asociaţiei, a vorbit despre necesitatea unor măsuri de spijin pentru sectorul ecologic. „În anul 2007, eram singura ţară din Uniunea Europeană care nu primea subvenţie pentru agricultura ecologică, iar din 2011 am devenit singura ţară din lume care nu sprijină, în perioada de conversie, fermierii care lucrează suprafeţe mijlocii şi mari.

De exemplu, un fermier care exploatează o suprafaţă de 1.000 ha nu primeşte nici un sprijin financiar în primii 2 ani de conversie. Am discutat cu reprezentanţii MADR, am avut până la începutul lunii noiembrie trei întâlniri cu noua conducere a instituţiei şi am solicitat modificarea unor măsuri din PNDR pentru acordarea unui sprijin financiar pe fermă pentru micii agricultori, iar pentru cei mijlocii şi mari, prin Măsura 214, să se aloce un sprijin pe suprafaţă, atât în timpul conversiei, cât şi după conversie. Sprijinul acordat în perioada de conversie ar trebui să fie dublu. În privinţa sectorului de procesare, noi am solicitat o măsură în cadrul PNDR şi un sprijin de minimum 75% din fonduri nerambursabile, pentru că altfel vom rămâne exportatori doar de materii prime”, a spus dl Cioceanu. În cadrul evenimentului, acesta a adus în discuţie o nouă oportunitate pentru România de a pătrunde pe piaţa SUA.

„O mare oportunitate pentru sectorul bio o reprezintă piaţa Statelor Unite ale Americii, mai exact sectorul de creştere a animalelor în sistem ecologic. Din cauza secetei, SUA au nevoie de peste 1 milion de tone de porumb furajer. România nu s-a dedicat producerii de furaje certificate ecologic, dar în actualul context considerăm că reprezintă o bună oportunitate.

Până acum ne-am orientat spre producţia de cereale destinată consumului uman, pentru că exista un preţ de valorificare mai mare şi aveam piaţă de desfacere în partea de vest a Europei”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Bio România. Potrivit datelor prezentate de asociaţia Bio România, numărul de produse ecologice a crescut de la 3.300 la 10.000. Pe piaţa internă există tendinţe îmbucurătoare, aceasta a înregistrat creşteri medii anuale de aproximativ 20%. În 2010, România a intrat în Top 20 al naţiunilor exportatoare de produse bio.

Ana MUSTĂŢEA