Romania trebuie sa participe activ la discutiile privind reforma PAC

Dacian CIOLOŞ, comisar european pentru Agricultură


Comisarul european pentru Agricultură, dl Dacian Cioloş, a suţinut la data de 17 februarie a.c., la sediul Comisiei Europene, o conferinţă de presă, în cadrul căreia a adus la cunoştinţă scopul vizitei sale în România, dar şi pentru a răspunde punctual la întrebările ridicate de reprezentanţii mass-media.

---

„În cadrul vizitei, am avut o întâlnire cu noua conducere a Ministerului Agriculturii, cu dl Stelian Fuia şi am trecut în revistă problemele curente cu care se confruntă România, dar, mai ales, am abordat tematica legată de reforma Politicii Agricole Comune. Comisia Europeană a făcut o propunere legislativă, iar în perioada următoare Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri ai agriculturii trebuie să se pronunţe. L-am încurajat pe dl ministru Fuia să se implice activ în acest proces de discuţii, de dezbateri şi negocieri, pentru ca România să se regăsească cât mai mult în forma finală a acestei propuneri de reformă a PAC. (...) România trebuie să rămână un jucător activ în acest proces, pentru ca rezultatul final al deciziei privind reforma PAC să corespundă cât mai mult cu specificul său naţional, cu ceea ce România îşi doreşte. Ca să poţi lăsa amprenta asupra deciziei finale a PAC trebuie să fii prezent în cadrul acestor discuţii. Cu ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, am discutat şi despre situaţia absorbţiei fondurilor pe dezvoltare rurală. Din elementele pe care le avem, nu există un risc iminent de dezangajare de fonduri europene, din cauza ritmului absorbţiei fondurilor europene, însă este important să se menţină ritmul actual de rambursare a proiectelor aflate în derulare. Vor veni vârfuri de cereri de plată, anul viitor şi în 2014, când se vor acumula mai multe proiecte şi este important să se menţină acest ritm.”

Internet în zonele rurale
„Cu premierul Ungureanu am discutat despre problemele legate de România şi CE, în principal despre cele care ţin de portofoliul meu, de Agricultură. Am discutat despre fondurile structurale şi despre situaţia economică din România. În mod particular, am atras atenţia asupra faptului că există un program finanţat atât din fondurile structurale, cât şi din cele de dezvoltare rurală care vizează introducerea internetului în bandă largă în mediul rural. Fondurile au fost disponibile încă de la începutul anului 2007 şi sunt puse la dispoziţie până în 2013. În implementarea acestui proiect există un risc mare de întârziere şi cred că ar fi păcat ca România să piardă această oportunitate din cauza întârzierii procesului administrativ. (...) Pentru introducerea internetului de bandă largă în zonele rurale din România s-au acordat din fondurile structurale peste 80 de milioane de euro şi circa 25 de milioane de euro din fondurile de dezvoltare rurală. România este unul dintre statele membre cu nivelul cel mai scăzut de acoperire a zonelor rurale cu internet. Nu întâmplător am atras atenţia asupra acestui fapt. În momentul de faţă nu este terminat studiul de fezabilitate şi nu este elaborată nici strategia. Ne apropiem de un timp critic, deoarece există riscul să nu mai avem timp suficient pentru implementarea acestui proiect. Am avut o întâlnire şi cu ministrul Comunicaţiilor, cu care am abordat, în principal, proiectul privind introducerea internetului în bandă largă în mediul rural. În opinia mea, internetul constituie un element important în dezoltarea rurală economică. În viitoarea PAC şi în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, infrastructura rurală va continua să fie susţinută, dar cred că este important ca fondurile europene alocate să fie orientate în mod strategic, cât mai coerent, acolo unde este nevoie şi într-o modalitate în care să fie cât mai eficient utilizate.”

Responsabilitatea ANSVSA - pesta porcină şi creşterea cantităţii de lapte conform
Am trecut în revistă anumite probleme care trebuie atinse în perioada următoare şi care pot avea incidenţă şi asupra valorificării economice a producţiei agricole din România. Mă refer la situaţia privind pesta porcină. În momentul de faţă, doar o parte din producţia de carne de porc din România poate să intre pe piaţa comunitară şi pentru mine problema nu va fi rezolvată decât atunci când toţi crescătorii de porci din sistemul comercial vor avea acces la piaţa comunitară. Am discutat cu preşedintele autorităţii şi am atras atenţia asupra faptului că România are derogare ca până la sfârşitul anului viitor să poată comercializa lapte neconform cu normele comunitare. Este important ca această perioadă să fie bine utilizată, astfel încât un număr cât mai mare de crescători de animale, producători de lapte, să poată să ducă producţia de lapte la nivelul normelor comunitare. În caz contrar, există un risc foarte mare ca laptele de pe piaţă să fie într-o mică măsură lapte românesc. Din 2015 se va elimina şi sistemul cotelor de lapte, care oferă o anumită protecţie şi limitează producţia într-un stat membru sau altul. Eliminarea cotelor poate să fie un avantaj pentru cei care produc lapte conform, dar să fie şi un dezavantaj pentru ţările care pierd această capacitate de a produce lapte conform. (...) Laptele conform trebuie produs obligatoriu pe piaţa comunitară. În general, Comisia Europeană acordă susţinere financiară producătorilor atunci când aceştia se angajează să facă mai mult decât obligaţia minimă, de bază. Acesta este principiul şi pentru măsurile de mediu, de exemplu. Nu putem acorda sprijin din fonduri europene pentru cineva care trebuie să respecte normele europene. Pentru asta, România avea o obligaţie chiar la momentul aderării. Dacă Guvernul sau Ministerul Agriculturii doreşte să determine crescătorii de animale să respecte normele europene, poate acorda din bugetul naţional un ajutor de stat, însă acest program trebuie să fie conform cu principiile în vigoare. Nu este exclusă această suţinere, însă din fonduri europene nu se poate acorda susţinere financiară pentru a respecta obligaţiile de bază privind producţia. Totodată, am avut o întâlnire şi cu conducerea Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, cu care am trecut în revistă problematica privind reforma Politicii Agricole Comune şi modul în care această reformă, pe care Comisia Europeană o propune, poate să furnizeze elemente în elaborarea abordării naţionale.”

Susţinerea legumicultorilor
„Pentru România, în mod particular, există instrumente în PAC şi vor exista instrumente de finanţare şi mai consolidate în propunerile privind politica de după 2014. În privinţa susţinerii agricultorilor afectaţi de căderile masive de zăpadă, aceasta va depinde de evaluările pe care autorităţile din România o să le facă despre pagubele înregistrate şi care pot fi legate de aceste intemperii, de catastofă naturală. În funcţie de aceste evaluări, există posibilitatea unui sprijin financiar pentru astfel de situaţii, dar va depinde de evaluările pe care România o să le trimită Comisiei Europene.”

Acordul între UE şi SUA privind comerţul cu produse ecologice
„Înaintea semnării acestui acord între UE şi SUA privind exportul-importul de produse ecologice, pentru ca un produs să fie pus pe piaţa americană ca fiind ecologic el trebuia să fie certificat de către un organism de certificare recunoscut în UE şi apoi de unul din SUA. Prin acest acord, orice produs ecologic certificat de un organism din UE va putea fi exportat pe piaţa americană, fără să mai fie nevoie de o dublă certificare. Acelaşi principiu se aplică şi produselor ecologice americane care urmează să fie exportate către UE. Prin acest acord, producătorii care vor să exporte în SUA nu vor mai trebui să plătească acele taxe necesare pentru certificare şi nu vor mai trebui să aştepte pentru evaluarea produsului respectiv în SUA. Aşadar, este un câştig de timp, dar şi de costuri administrative. UE exportă produse ecologice mai mult decât SUA, iar acest acord reprezintă o oportunitate foarte bună pentru industria agroalimentară din UE de a-şi dezvolta piaţa.”

Evaziunea fiscală împiedică dezvoltarea sectorului agroalimentar
„În opinia mea, evaziunea fiscală din domeniul agricol şi agroalimentar nu este doar o problemă de buget a României, ci şi o problemă a capacităţii de dotare a acestui sector prin investiţii. Cât timp vinzi la negru nu poţi să ai acces pe piaţa comunitară şi nici la fondurile europene pentru a dezvolta investiţii. Rezolvarea problemei vânzărilor la negru şi a evaziunii fiscale în domeniul agroalimentar şi agricol este importantă în primul rând pentru dezvoltarea sectorului respectiv şi capacitatea lui de a fi prezent pe piaţa comună. România îşi blochează singură potenţialul de dezvoltare a acestui sector.”

Consultanţa agricolă
„Un element important în aplicarea eficientă a măsurilor din Politica Agricolă Comună este întărirea capacităţii de consultanţă agricolă în România. Aceasta trebuie să fie legată strict de nevoile agricultorilor, iar organizaţiile de producători să aibă un cuvânt clar de spus în calitatea consultanţei şi în orientarea pe care aceasta o indică. Constituirea Camerelor Agricole care să dea agricultorilor un instrument de consultanţă eficient ar fi bine să fie finalizată până la începerea următorului pachet financiar al PAC. În viitoarea Politică Agricolă Comună, o parte din costurile funcţionării acestor camere agricole poate fi susţinută şi din fonduri europene. Am propus să acordăm anumitor categorii de fermieri sprijin financiar pentru a-şi putea plăti servicii de consultanţă, care să-i ajute în creşterea performanţei economice sau tehnice a fermei. Camerele agricole pot fi susţinute şi din fonduri de la UE, însă acestea trebuie să existe şi să funcţioneze la momentul respectiv.”

Ana MUSTĂŢEA