România va putea promova interesele agricole când va deţine preşedinţia UE, în 2019

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a organizat cea de-a V-a ediţie a Eurosfat, cel mai mare forum anual de dezbateri pe teme de politici europene din România, pe 28 aprilie 2017, la Bucureşti. În cadrul acestei dezbateri a avut loc atelierul „România: rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune“, în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Prin această iniţiativă, Europuls şi CRPE au dorit să lanseze o invitaţie la reflecţie asupra posibilităţii asigurării României a unei Preşedinţii a UE de succes, la începutul anului 2019, prin asumarea modernizării PAC, cu accent pe flexibilitate şi inovaţie. În prima jumătate a lui 2019, România va prelua, pentru prima dată de la aderarea la UE în 2007, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Acest rol plasează ţara noastră în fruntea conducerii Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de şase luni, România va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcţionării corecte a Uniunii şi stabilirea priorităţilor acesteia.

Din această postură, Europuls consideră că România va putea promova ca prioritate în consultările din diverse consilii elemente ce ţin de reforma PAC - atât de poziţia acestei politici în arhitectura generală a fondurilor europene, cât şi aspecte tehnice (ex. convergenţa plăţilor directe pe suprafaţă post-2020) şi tematice (asocierea fermierilor, accesul la piaţă a fermelor mici şi mijlocii, dezvoltarea noii generaţii de fermieri şi educaţia vocaţională agricolă etc.). De exemplu, Preşedinţia slovacă a Consiliului UE (iunie-decembrie 2016) a fost destul de activă în Formaţiunea Agricultură şi Pescuit a Consiliului (AGRIFISH), promovând, printre altele, discuţii despre consolidarea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului de aprovizionare cu produse alimentare, stabilizarea pieţelor produselor lactate şi a cărnii de porc.

La o scară mai largă, Preşedinţia slovacă a promovat simplificarea PAC şi a purtat negocieri privind agricultura ecologică şi etichetarea produselor ecologice. De asemenea, Malta şi trioul format din Estonia, Bulgaria şi Austria au continuat discuţiile despre viitorul şi simplificarea PAC. Este în interesul României, consideră Europuls, să continue modelul urmat de preşedenţiile anterioare şi să transforme discuţiile despre viitorul PAC într-o prioritate, având drept scop simplificarea, modernizarea şi inovarea acesteia. Totuşi, discuţiile nu vor fi uşoare, iar reprezentanţii României în Consiliu trebuie să ţină seama de câteva elemente importante, enumerate în rândurile care urmeză. Există influenţe majore care promovează scăderea bugetului PAC. Bugetul acestei politici este estimat la 30-40% din bugetul anual al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, populaţia europeană care lucrează în mediul agricol reprezintă doar 3% la nivelul UE şi generează 6% din PIB-ul UE. Totuşi, PAC este o politică ce permite protejarea mediului agricol şi oferă locuri de muncă şi subvenţii fermierilor, în special celor tineri, iar cel mai bun exemplu pentru succesul PAC îl reprezintă ţările din Europa de Est. Este necesară combaterea scepticismului ţărilor care cotizează şi nu beneficiează la fel ca statele din Europa de Est. Ţări precum Germania, Italia şi Franţa sunt principalii contributori la fondul PAC şi sunt adesea nemulţumite de totalul fondurilor pe care le obţin la nivel naţional în raport cu cotizaţiile lor.

România trebuie să promoveze necesitatea susţinerii ţărilor din Europa de Est care produc cantităţi importante de produse agricole ce alimentează piaţa europeană, este de părere Europuls. Ca în toate discuţiile purtate la nivel european, negocierile PAC trebuie să ţină cont de interesele naţionale şi, în acest caz, de multitudinea acordurilor bilaterale pe care le au statele membre UE cu ţări terţe, deoarece semnarea unui acord bilateral este un mod mai facil de a promova interesele naţionale faţă de negocierile la masa de 27 şi este o modalitate preferată de ţările Uniunii în vederea obţinerii de beneficii comerciale. Nu în ultimul rând, viziunea asupra PAC trebuie coordonată cu noile angajamente internaţionale: schimbările climatice, dezvoltarea durabilă şi susţinerea fenomenului de migraţie.

Concluziile trase de Europuls sunt acelea că, în contextul actual, UE a redeschis discuţiile privind viitorul PAC după 2020, scopul acestora fiind simplificarea şi modernizarea politicii. Orientările şi scenariile privind noile coordonate ale PAC direcţionează această politică spre elaborarea propunerilor privind conservarea mediului, gestionarea riscurilor şi reînnoirea generaţiilor de fermieri. Dezbateriile actuale au scos în evidenţă numeroase puncte ce pot fi exploatate în mod favorabil de România prin mecanismele acestei politici. Printre acestea amintim valorizarea fermelor mici şi mijlocii, a continuării plăţilor redistributive şi a eco-condiţionalităţii, a susţinerii în continuare a dezvoltării rurale printr-o abordare axată pe comunitate şi a prioritizării măsurilor sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare. Un moment-cheie al acestor discuţii îl va constitui anul 2019, deoarece aceasta va fi perioada în care se va finaliza itinerariul PAC post-2020. Însă până atunci, Europuls consideră că România trebuie să-şi facă temele, să se cupleze şi să participe activ la dezbaterile europene care vor contura deja din 2018 o serie de direcţii mai clare despre cum va arăta PAC.

Ana IONIŢĂ