Ruga pentru poporul roman

_„Din voia tuturor,
Un gând spre cer trimit
Acest prea trist popor
Să fie fericit!

Acest popor eroic muncește și îndură
Incompetenți pe umăr și un căluș în gură
El, sărăcit, rămâne ființa cea mai pură
Când hoții lui, jignindu-l, spun că românul fură.

Sistemul economic îl trage de picioare
Și-n fiecare iarnă poporul nostru moare
Și înviază iarăși în vara viitoare,
Predestinat să rabde aceeași înjugare.

În România pâinii, el pâine nu găsește,
Pe un pământ de ape, nu află os de pește,
În abatoare, carnea a și-nvățat nemțește
Și de export vorbește și iarba care crește.

Popor lipsit de șansă, dar nu lipsit de sine
Sperând mereu că mâine va fi, oricum, mai bine,
Dar nici o ușurare de nicăieri nu vine
Și trântorii iau mierea puținelor albine.

Popor născut iubirii și fără nici o ură,
Popor care trudește, popor care îndură,
Ființa lui rămâne istorică și pură,
Că de la sine fură românul care fură.”

Adrian Păunescu, Poezii cenzurate,
29 noiembrie 1987

---

_O lacrimă și o profundă recunoștință pentru marele român, patriot și poet Adrian Păunescu.

Toamna poate fi definită ca anotimpul ploilor bacoviene, al bilanțului în agricultură, dar și mai nou ca sezonul unor efervescente dispute politice, pe fondul recesiunii economice, din care cu greu tot încercăm să ieșim.

Când Ministerul Agriculturii avea un departament de statistică agricolă încadrat cu profesionaliști de elită, fiecare român, inclusiv factorii de decizie, puteau afla din buletinele zilnice o multitudine de știri utile pendinte de acest sector de activitate. Cei interesați se puteau informa direct de la sursă cât s-a arat, cât s-a semănat într-o campanie agricolă, gama de culturi la un moment dat sau șeptelul, inclusiv volumul producției aferente și, poate cel mai important, prețul de cost pe unitatea de produs.

Ministerul mai comunică și astăzi câteva date de interes general prin mijloace moderne, dar se pune întrebarea: câți dintre țăranii autentici au acces la vectorul care se cheamă generic Internet?

Ar mai fi câteva publicații de specialitate, care, prin devotamentul unor entuziaști, diseminează știri de interes pentru agricultori, dar și aria de răspândire a acestora este, din rațiuni financiare, nepermis de restrânsă. În acest sens, apreciem că se impune ca publicațiilor de specialitate să li se acorde facilități fiscale, ce ar fi nesemnificative în raport cu rolul lor în informarea mediului rural, de pildă, cu oportunitățile de care poate beneficia, în primul rând, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile. De altfel, CE recomandă sprijin financiar pentru publicitatea derulării unor proiecte care se implementează în agricultura României.

Toamna mai vine cu târguri și festivaluri de tot felul, ca o continuare a tradiționalelor târguri și iarmaroace, atât de importante de-a lungul istoriei în dezvoltarea schimburilor comerciale. În această etapă, ar fi benefic ca, prin pârghii organizatorice, țăranii să fie sprijiniți pentru a nu-și mai valorifica produsele pe marginea drumului sau, ca ilegaliștii, pe trotuarele marilor orașe. Ar fi de încurajat în acest sens extinderea piețelor volante, ca o formă de comerț civilizat, atât de eficient în toată Europa.

Se poate avea în vedere de către factorii de decizie locali și experiența unor țări cu o economie consolidată în ceea ce privește valorificarea produselor agricole prin licitație deschisă. Acest instrument apropie nemijlocit producătorul de consumator, iar raportul cererii și al ofertei este garantul stabilirii prețului corect.

În sprijinul acestei soluții, apreciem că licitațiile organizate recent, de pildă, la Sălciua, județul Alba, în Maramureș sau Bucovina nu trebuie să rămână evenimente singulare, fiind, în fond, în beneficiul consumatorilor și al producătorilor agricoli autohtoni.

Să nu uităm că șansa majoră a stabilității și redresării economice a României este, în primul rând, sprijinirea dezvoltării agriculturii.

Simona MUNTEANU