Până la depunerea oficială a PNS-ului pe portalul Comisiei Europene, mediul asociativ din România a ținut să-și exprime îngrijorarea privind aspecte practice ale implementării unora dintre măsurile propuse.
În acest context, în data de 23 februarie 2022, Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut o întrevedere cu echipa MADR, condusă de dl Sorin MOISE, secretar de stat, alături de alți oficiali din direcția de politici agricole, APIA, AFIR și AM a PNDR. Delegația APPR prezentă la discuții a fost formată din: Nicolae SITARU – președintele APPR, Theodor ICHIM – vicepreședinte APPR, Costin TELEHUZ, Tiberiu STAN, Dumitru PANTAZI și Cristina CIONGA – director de afaceri europene al APPR.
Întâlnirea a vizat aspecte tehnice îndeosebi specifice sectorului de cultură mare, mai ales condiționalitatea, ecoschema pentru culturi arabile, plățile de agro-mediu, precum și sprijinul alocat zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale și specifice.
Una dintre cele mai spinoase probleme o constituie rotația culturilor impusă prin condiționalitate, care poate pune mari dificultăți producătorilor europeni de porumb. Pornind de la definiția rotației din Reg. 2021/2115, APPR arată că România ar putea utiliza argumentele Franței, cealaltă mare producătoare de porumb din UE, care a propus o serie de practici de echivalare ce pot contribui cel puțin în aceeași măsură cu rotația anuală la atingerea obiectivelor acestui standard de bune condiții de agricultură și mediu. România poate sa adopte o schemă similară, în condițiile în care cultura de porumb este concentrată într-un areal limitat și este una dintre puținele culturi arabile pretabile la irigații. In plus, porumbul este una dintre culturile cele mai eficiente în stocarea carbonului, contribuind la obiectivul de neutralitate climatică.
Eco-schema practicilor benefice pentru mediu aplicabile în terenul arabil, precum și angajamentele de agro-mediu specifice sectorului de cultură mare, au făcut obiectul unor discuții tehnice menite să găsească soluții care să ducă la atingerea în mod eficient a ambițiilor de înverzire asumate de UE, în tandem cu asigurarea fezabilității pentru fermieri.
În legătură cu eco-schemele, APPR consideră că selecția de practici în teren arabil benefice pentru mediu trebuie să se facă dintr-un meniu mai larg, deoarece variantele propuse sunt insuficiente și unele nu sunt aplicabile în anumite regiuni pedo-climatice ale României (de exemplu, acolo nu există irigații, fermierii nu pot alege fertirigarea rațională). Sunt necesare eco-scheme adaptate la nivel regional, relevante și pentru zonele afectate de secetă și arșiță. Aplicarea fracționată a azotului, practicarea agriculturii de precizie, pe baza cartării agro-chimice și a unui plan de gestionare a îngrășămintelor, utilizarea unor abordări inovatoare pentru a minimiza pierderile de nutrienți sunt alte exemple de practici durabile propuse de APPR spre a fi recompensate prin eco-scheme.
Nu în cele din urmă, APPR a solicitat autorităților actualizarea listei UAT-urilor incluse în zone cu constrângeri naturale și constrângeri specifice (ANC) și subliniază încă o dată importanța delimitării lor cu acuratețe, pe baze științifice, în lumina datelor celor mai recente furnizate de ANMH, care indică accelerarea fenomenului de aridizare în regiuni din estul României care în actuala perioadă de programare nu au fost incluse in ANC (mai ales din Moldova și Dobrogea). In același sens, APPR apreciază decizia MADR de a elimina criteriile discriminatorii pentru fermele din afara zonelor cu constrângeri specifice în accesarea banilor prin proiecte de investiții din PNDR.
Dacă actualizarea listei UAT-urilor din zone cu constrângeri nu se poate face până la depunerea PNS, dată fiind complexitatea demersului, APPR solicită ferm ca aceasta să fie trimisă ulterior, pe perioada următoarelor șase luni, către Comisia Europeană.
