S-a ajuns la un acord final privind PAC

La două zile după ce Parlamentul European, Consiliul de Miniştri al UE şi Comisia Europeană au ajuns la un acord final privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2014-2020, Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a sosit la Bucureşti la data de 28 iunie a.c., pentru a susţine o conferinţă de presă, în cadrul căreia a vorbit despre principalele elemente ce vor guverna agricultura europeană în următorii 7 ani. România a fost primul stat membru unde oficialul european s-a deplasat pentru a informa cu privire la decizia finală a reformei PAC.

---

Înainte de a intra în detaliu asupra măsurilor Politicii Agricole Comune, dl Cioloş a vorbit despre procesul decizional al propunerii de reformă, despre complexitatea negocierilor purtate între cele 27 de state membre, la care s-a alăturat şi Croaţia - ca ţară nou membră a UE, despre punctele de vedere diferite susţinute de fiecare ţară europeană în parte şi de faptul că discuţiile s-au purtat doar în jurul conţinutului reformei, fără să se cunoască dinainte bugetul alocat PAC. Totodată, în acest proces, pentru prima dată, a fost implicat Parlamentul European, având calitatea de codecident. Potrivit oficialului, din primăvara acestui an, după ce PE şi Consiliul de Miniştri ai Agriculturii şi-au votat mandatele de negociere, au început reuniunile tripartite, incluzând şi Comisia Europeană. Au avut loc peste 50 de reuniuni tripartite pe baza celor 4 regulamente europene care vizează pachetul de reformă a PAC.

„Am pornit cu o reformă ambiţioasă, mult mai ambiţioasă decât mă aşteptam la final, tocmai pentru a avea o bază de negociere, însă toate ideile de bază ale acestei reforme au fost acceptate. Nici una dintre ideile noi, inovatoare, puse pe masa Consiliul de Miniştri şi a Parlamentului European nu a fost respinsă ca atare. Discuţiile s-au purtat în jurul conţinutului, cum să adaptăm aplicarea acestor idei, pentru ca această aplicare să ţină seama de specificitatea statelor membre. Este pentru prima dată, după zeci de ani, când o reformă a PAC îndrăzneşte să vină cu o propunere de mişcări bugetare, de la un stat la altul. Sunt state care acum au pierdut fonduri din alocarea naţională şi altele care au câştigat”, a afirmat comisarul european.

România este unul dintre puţinele state câştigătoare ale reformei, deoarece beneficiează de cea mai mare alocare bugetară, datorită suprafeţei agricole mari, iar în privinţa subvenţiei la hectar plătită din bugetul UE, aceasta va creşte de la circa 135 euro/ha, cât este în 2013, până la o medie de 196 euro/ha, în 2019. Pentru perioada 2014-2020, ţara noastră va beneficia de o alocare bugetară totală de 19 mld. euro, respectiv 11,7 mld. pentru plăţi directe, Pilonul I, şi 8,1 mld. euro pentru programul de dezvoltare rurală, Pilonul II. În plus, potrivit dlui Cioloş, în noua reformă a PAC se regăsesc elemente care ţin seama şi de specificul României, iar prin faptul că statele membre au o mai mare flexibilitate în utilizarea diferitelor măsuri ale politicii agricole li se oferă oportunităţi de a direcţiona resurse importante pentru sectoarele considerate prioritare pentru acestea.

„Am vrut să vin în România imediat după adoptarea acestui acord politic tocmai pentru a transmite încă o dată acest mesaj de reînnoire a Politicii Agricole Comune şi pentru ca România să se pregătească pentru a lua deciziile necesare astfel încât din 2014 să poată beneficia de aceste măsuri. Sunt elemente obligatorii, dar şi altele opţionale, statele membre având posibilitatea de a alege dintr-un meniu de măsuri şi România va trebui să ia anumite decizii şi să aibă o abordare strategică cel puţin pe următorii 7 ani”, a declarat dl Cioloş. Pentru administraţiile naţionale reforma va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, precum şi măsurile prevăzute în programul de dezvoltare rurală, însă noua structură a plăţilor directe, respectiv respectarea măsurilor de „înverzire”, sprijinul suplimentar pentru tineri etc., va intra în vigoare începând din 2015.

Echilibrarea plăţilor directe - un subiect aprig discutat
Conform comisarului european, unul dintre cele mai discutate subiecte ale reformei PAC au fost convergenţa, respectiv distribuirea echitabilă a plăţilor directe atât între statele membre, cât şi între regiuni şi între agricultori.

Datorită suprafeţei mari de teren agricol, România va primi bugetul cel mai mare, în total 11,7 mld. euro, pentru plăţi directe, Pilonul I, în perioada 2014-2020. Totodată, s-a decis ca noile state membre care doresc să prelungească mecanismul SAPS (plată unică pe suprafaţă) să o poată face până în 2020 şi a fost acceptată şi prelungirea plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) prin intermediul cărora fermierii pot beneficia de subvenţii suplimentare de la bugetul naţional.

România va putea acorda, până la 13% din bugetul alocat plăţilor directe, un ajutor suplimentar sub formă de păţi directe cuplate, adică legate de producţie, plus un buget specific de 2% din plăţile directe pentru culturile proteaginoase şi leguminoase. „A fost propusă această măsură pentru a reduce dependenţa UE de importurile în acest domeniu şi pentru a stimula producţia de proteină vegetală, de a stimula şi susţine dezvoltarea sectorului zootehnic”, a afirmat dl Cioloş.

De asemenea, statele membre pot acorda un sprijin mai consistent zonelor defavorizate sau zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale. România are posibilitatea de a acorda o plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe. Un alt element foarte discutat a fost cel al propunerii de „înverzire” a plăţilor directe, de condiţionare a unei părţi din plăţile directe de respectarea unor practici agricole favorabile pentru mediul înconjurător, aplicată la scară europeană.

Această măsură obligatorie prevede ca 30% din subvenţia la hectar să fie dedicată respectării anumitor măsuri benefice pentru mediu. Cele trei măsuri de bază pentru „înverzirea” practicilor agricole sunt: menţinerea păşunilor permanente, unde acestea există, diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive în fermă cel puţin două culturi atunci când are o suprafaţă de peste 10 ha sau cel puţin trei culturi atunci când suprafaţa arabilă a fermei depăşeşte 30 ha) şi menţinerea unor „zone de interes ecologic”. Cel puţin 5% din exploataţie pentru fermele mai mari de 15 ha trebuie să reprezinte zone de interes ecologic (marginile câmpurilor, gardurile vii, perdelele forestiere, suprafeţele împădurite etc.). Acest procent va creşte la 7% după 2018. Nerespectarea acestor practici de „înverzire” vor atrage după sine sancţiuni la dreptul de plată.

Plafonarea subvenţiilor - opţională
În privinţa plafonării, comisarul european a afirmat că această măsură va fi opţională pentru statele membre. „Plafonarea nu a fost introdusă în acordul final. Există, în schimb, o schemă mai flexibilă şi cred că avantajoasă pentru toată lumea, în sensul că toate statele membre care doresc pot să acorde un supliment de plată pentru primele 30 de hectare dintr-o fermă. Dacă un stat doreşte să favorizeze o fermă de dimensiuni mijlocii, ferme familiale, poate să reducă plăţile de la fermele foarte mari, fără să existe o plafonare, ci o reducere progresivă şi din acea economie să crească subvenţiile la hectar până la o anumită limită, pentru primele 30 ha din toate fermele. Prin această măsură se pot favoriza fermele mai mici, reducând plata de mii de euro şi chiar milioane de euro pe an pentru fermele mari, fără să existe o plafonare. Este o măsură opţională pentru acele state membre care doresc să facă o echilibrare a plăţilor directe. Ele vor avea posibilitatea să moduleze această plată la hectar, vor avea această flexibilitate. Depinde ce vrea Guvernul, de deciziile politice şi de priorităţile care se stabilesc şi în funcţie de asta se poate aplica plafonarea sau nu. Poţi să aplici plafonarea la 300.000 sau 500.000 de euro pentru o fermă sau să aplici acea reducere graduală pentru fermele mari sau să menţii lucrurile aşa cum sunt. Trebuie să se stabilească cât mai repede deciziile privind utilizarea acestor flexibilităţi pentru ca agricultorii să ştie la ce să se aştepte în următorii ani”, a susţinut oficialul european.

Măsură obligatorie pentru sprijinirea tinerilor fermieri
O măsură obligatorie pentru toate statele membre este măsura pentru tinerii agricultori. Subvenţia la hectar pentru un tânăr fermier de până în 40 de ani care îşi începe activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Acest supliment se acordă într-o limită maximă cuprinsă între 25 şi 90 ha, care urmează să fie stabilită de fiecare stat. Măsura va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate plăţilor directe din fiecare stat membru. În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală tinerii fermieri vor putea beneficia în continuare de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 de euro pentru instalarea în fermă, deschiderea unei afaceri agricole, formare profesională şi servicii de consultanţă.

Plata fixă, simplificată pentru micii fermieri
Orice fermier poate participa la schema pentru micii fermieri, prin care primeşte o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 de euro, conform unor proceduri mult simplificate. Aceasta va fi o simplificare enormă pentru fermierii în cauză şi pentru administraţiile naţionale. Participanţii la schema de plată pentru micii fermieri vor avea de respectat cerinţe mai puţin exigente legate de ecocondiţionalitate şi vor fi scutiţi de la aplicarea măsurilor de „înverzire”. Agricultorii mici vor avea posibilitatea să aleagă între plata pe suprafaţă şi cea simplificată.

„Fermierul va decide dacă va intra în această schemă simplificată şi va primi o sumă fixă în fiecare an, indiferent de cum evoluează suprafaţa fermei, doar cu condiţia să fie activ, în producţie sau poate să decidă să nu intre în această schemă şi să continue să fie în sistemul de plată la hectar, în ideea că poate suprafaţa fermei evoluează şi nu are interesul acesta.” Totodată, prin posibilitatea aplicării unui supliment de plată pentru primele 30 de hectare, fermele mici şi mijlocii vor putea beneficia de subvenţii mai mari. Acordarea acestui sprijin suplimentar va depinde de decizia statelor membre de a plafona sau a reduce subvenţiile primite de fermele mari şi foarte mari. În cadrul programului de dezvoltare rurală, micii fermieri vor putea beneficia de programe de servicii de consiliere şi de sprijin pentru dezvoltarea economică şi restructurare, însoţite de finanţări nerambursabile pentru investiţii, de până la 15.000 de euro/fermă.

„Va exista posibilitatea de a acorda o susţinere financiară, fără să existe necesitatea unei finanţări private, de până la 15 mii euro pentru o fermă mică, ce are un proiect de investiţii şi modernizare. Cel care îşi elaborează proiectul ce va putea consta în achiziţa de utilaje sau construirea unei unităţi mici de procesare nu va trebui să vină cu o finanţare privată şi nici cu întreaga procedură birocratică. Singura condiţie este să demonstreze că la sfârşit investiţia respectivă a fost realizată, pentru a i se închide proiectul”, a explicat dl Cioloş. Pentru micii fermieri care doresc să se retragă din activitate, există o schemă de restructurare agricolă care încurajează transferul terenurilor către alţi fermieri, activi, printr-o plată egală cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul schemei pentru micii fermieri. „Este o măsură relevantă pentru România, pentru că poate contribui la comasarea terenurilor agricole”, a susţinut comisarul european pentru agricultură.

Posibilitatea elaborării a maximum 3 subprograme
În noul program de dezvoltare rurală se prevede posibilitatea ca statele membre să elaboreze programe subtematice care să răspundă nevoilor specifice de restructurare, de modernizare a unor sectoare sau regiuni. România a anunţat deja că intenţionează să propună un program subtematic pentru reconversie-restructurare în pomicultură.

„Ideea a venit după discuţiiile din România, de a introduce în programul de dezvoltare rurală posibilitatea de a finanţa subprograme sectoriale de restructurare. Statele membre vor putea să-şi definească până la 3 astfel de subprograme specifice, sectoriale, pentru care să rezerve o parte din alocarea bugetară pe programul de dezvoltare rurală pe perioada celor 7 ani şi să finanţeze în mod prioritar subprogramul respectiv”, a spus acesta. Un alt subprogram sectorial poate să urmărească creşterea competitivităţii sectorului laptelui.

„Eu recomand un astfel de subprogram sectorial, aşa cum Guvernul doreşte să realizeze pentru pomicultură. Se pot regrupa mai multe măsuri din dezvoltare rurală şi se poate dedica o anumită sumă numai pentru sectorul laptelui, să poată sprijini anumite investiţii care să crească competitivitatea producătorilor. Acest program de restructurare poate fi complementar la nişte măsuri decise anul trecut la nivel european, când am dat posibilitatea sectorului de a negocia colectiv preţul şi cantităţile. Puterea de negociere a producătorilor va creşte prin această decizie. Mai există posibilitatea acordării de plăţi cuplate pentru sectorul laptelui din zonele montane defavorizate.”

În privinţa gestionării pieţei, comisarul a afirmat că statul va avea o putere mai mică de intervenţie, în schimb va fi întărit foarte mult rolul agricultorilor, prin organizaţiile de producători. „Aceste organizaţii vor avea o serie de facilităţi pentru a asigura o menţinere constantă a preţului şi a cantităţiilor pe piaţă. Prima condiţie este să se organizeze pentru a beneficia de aceste facilităţi de intervenţie pe piaţă. În situaţii de criză vor putea primi sprijin pentru stocaj privat şi pentru crearea de fonduri mutuale prin care să se poată compensa parte din pierderile de venit suferite de agricultori în diferite perioade de criză.”

Proiectele de investiţii derulate de organizaţiile de producători se bucură de o cofinanţarea publică mai mare cu 10%. Aceeaşi creştere se aplică şi în cazul investiţiilor derulate de tinerii fermieri. Un alt element ale reformei atins de oficialul european a fost cercetarea. Sunt măsuri în programul de dezvoltare rurală care vor încuraja colaborarea dintre agricultori şi cercetare pentru a rezolva o anumită problemă din practică. Se va putea finanţa atât partea de cercetare, cât şi transferul în practică a rezultatelor cercetării”, a susţinut acesta.

O noutate a fost aceea că programul de restructurare-reconversie din viticultură va beneficia în următoarea perioadă bugetară de o alocare suplimentară, ajungând la un sprijin anual de 47 mil. euro faţă de alocarea actuală, care este de 42 mil. euro. În final, comisarul Dacian Cioloş a afirmat că se declară mulţumit de faptul că toate ideile inovatoare pe care le-a propus se regăsesc în această reformă şi că au fost agreate de toate statele membre. „Nu se găsesc la acelaşi nivel de ambiţie pe care l-aş fi dorit aplicarea convergenţei plăţilor directe, respectiv echilibrarea subvenţilor, şi convergenţa internă în statele membre sau partea de înverzire. Însă aceste idei noi, după părerea mea, pot să schimbe fundamental orientarea politicii agricole europene şi consider că este un succes din acest punct de vedere.

Se deschid noi porţi în cadrul PAC, care cu siguranţă vor marca orientarea pe care o va lua această politică pe viitor. După părerea mea, sunt câteva schimbări de paradigmă în modul în care se defineşte şi se aplică această politică. Faptul că alături de partea de producţie alimentară, care rămâne obiectivul principal al agriculturii în UE, se integrează în mod clar şi partea de bună gestiune a resurselor naturale denotă faptul că această diversitate a agriculturii este recunoscută şi este pusă în valoare ca un atu şi nu ca o slăbiciune cred că acest lucru schimbă orientarea politicii de până acum”, a afirmat Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, acord final privind politica agricola comuna (pac), uniunea europeana (ue), comisia europeana (ce), dacian ciolos, comisar european pentru agricultura