|
|
„Dorul este focul în care ard speranțele, OCTAVIAN PALER |
Istoricele evenimente, dramatice pentru destinul zbuciumat al poporului român, care au înregistrat apogeul în decembrie 1989, au determinat schimbări fundamentale în mentalul colectiv, implicit în ceea ce privește regimul juridic al avuției naționale. Concret, s-a trecut treptat de la o economie etapizată la cristalizarea unor noi relații economice, prin constituirea și reconstituirea proprietății private preponderent în sectoarele productive din țară noastră. Revoluționarea domeniului economic, dar și a sistemului juridic au generat, inevitabil, condamnabile erori și nenumărate abuzuri, prin decizii pripite. Au fost implementate unele reglementări „pro causa“ prin care, în multe cazuri, oportuniștii și-au creat posibilități de îmbogățire peste noapte, în detrimentul realizărilor prin muncă ale unor generații. Dacă ne rezumăm la sectorul agricol, transferul proprietății de stat și cooperatiste, prin aplicarea păgubosului Decret-Lege nr. 42/1990, a Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu zecile ei modificări, a instituționalizat, pe lângă un necesar act de dreptate socială pentru foștii proprietari și urmașii acestora, și incomensurabile distrugeri. Lichidarea fostelor CAP-uri, asociații intercooperatiste, reorganizarea fostelor IAS în societăți comerciale din care statul s-a retras nepermis de repede, negociind redevențe simbolice, au facilitat distrugerea unor mari valori materiale. Și astăzi mai dăinuie ruinele unităților agricole, unități de procesare și sisteme de irigație, care la momentul oportun nu au fost gestionate eficient în folosul celor care le-au edificat. Momente dramatice traversate de lumea satului românesc în perioada postrevoluționară sunt magistral ilustrate și în creațiile inegalabile ale venerabilului scriitor Dinu Săraru. Dar viața merge înainte, iar hărnicia românului și geniul său creativ, inclusiv șansa aderării la Comunitatea Europeană, ne vor scoate la liman, situându-ne astfel în rândul națiunilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Șansa agriculturii este susținerea financiară a tinerilor fermieri, încurajarea înființării asociațiilor viabile care să practice o agricultură integrată, înlăturarea concurenței neloiale prin elaborarea și implementarea unor politici și strategii pe termen mediu și lung ancorate în cerințele reale ale pieței libere. Dezvoltarea segmentului servicii, depozitare, procesare și valorificare a producției cât mai eficient trebuie stimulate inclusiv prin proiecte cu finanțare comunitară. Dacă deocamdată standardele de calitate ale produselor alimentare cerute de lanțurile de retaileri sunt mai greu de realizat, aceste bunuri alimentare, cu precădere legume-fructe, pot fi valorificate prin înființarea unor unități comerciale de cartier, amintind de popularele Aprozare. Astfel, producția autohtonă nu s-ar deprecia în depozite, deocamdată inadecvate, iar românul ar beneficia de produse corespunzătoare calitativ, nemaifiind la discreția importatorilor. Această soluție impusă de viața reală, prezentă în țările europene, a început să apară și la noi în unități administrative conduse de edili cu spirit pragmatic. Un exemplu demn de urmat ar fi extinderea înființării de parcuri agroindustriale în cât mai multe unități administrative. Concret, fermieri destoinici din zona de nord-est, împreună cu unități de cercetare-învățământ și procesare, având sprijinul Consiliului județean Iași, au înființat în localitatea Lețcani, cu fonduri proprii și cu resurse comunitare, câteva unități de producție care beneficiază de depozite cu temperatură controlată, spații de valorificare bunuri alimentare etc., inclusiv spații de birouri necesare administrării acestor activități. Bineînțeles că, în orice început, nu totul s-a derulat fără greutăți, însă scopul final pune în umbră aceste inconveniente, iar experiența ieșenilor poate fi urmată și chiar îmbunătățită. Marea agricultură așteaptă și măsuri ferme de susținere a marilor investiții în domeniul irigațiilor în așa fel încât acestea să fie extinse ca suprafață cel puțin ca până în 1989. Realizarea cadastrului agricol, inclusiv reglementarea legală în concordanță cu practica țărilor membre UE a pieței terenurilor extravilane sunt teme de interes pentru agricultori. Acestea și multe altele au un important impact pentru agricultori, dar și pentru economia națională. Cât privește propunerea unui nou brand de țară inspirat din tradiția mioritică, fermierii apreciază că această chestiune poate să mai aștepte.
Simona MUNTEANU
