Să restituim cetaţenilor europeni porumbul!

CRISTINA CIONGA, European Affairs Manager Romanian Maize Growers Association

Membrii Confederaţiei Europene a Producătorilor de Porumb, reuniţi la Bruxelles miercuri, 26 iunie, în Adunarea Generală şi apoi în cadrul Congresului European, s-au pronunţat tranşant împotriva circumstanţelor care au dus la deteriorarea competitivităţii sectorului european de porumb, deşi cererea pe piaţa unică este în creştere, UE devenind primul importator mondial de porumb. În pragul reînnorii tuturor instituţiilor europene, CEPM îşi declară disponibilitatea de a conlucra cu diferitele organisme pentru a pune în valoare beneficiile culturii şi a oferi cetăţenilor europeni porumbul produs în statele membre.

Uniunea Europeană are nevoie de porumb La finalul anului de piaţă curent se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăşi 23 milioane de tone, mai mult cu 35% faţă de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia astfel trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producţia de porumb europeană se erodează: între 2012 şi 2018, suprafaţa cutivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii CEPM atrag atenţia că sunt astfel afectate situaţia macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanţei comerciale, şi interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producţie locală, calitativă şi durabilă, pe când porumbul importat în mare parte din Ucraina, Brazilia şi Canada nu se supune aceloraşi standarde de producţie impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricţiile privind neonicotinoidelor, atrazinei sau OMG). Este nevoie de voinţă politică pentru a susţine porumbul european! Producătorii europeni de porumb îşi vor recâştiga forţa de producţie, dar primul pas ar fi excluderea porumbului de la negocierile comerciale în curs cu Mercosur. Alte măsuri de sprijin pot fi luate în cadru reformei Politicii Agricole Comune (PAC), care în viziunea CEPM ar trebui: - să prevadă alocarea a cel puţin 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; - să limiteze condiţionalitatea la cerinţele actuale şi să considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotaţia culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; - să limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistenţă în sprijinul acordat de statele membre; - să prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivităţii şi rezilienţa exploataţiilor.

Agricultura europeană pune în centru progresul şi inovaţia Producătorii europeni au luat cunoştinţă de aşteptările societăţii şi se angajează pe deplin în a asigura progresul preconizat de cetăţenii europeni. Provocarea este cu atât mai importantă pentru cultivatorii de porumb, deoarece problematica specifică este la intersecţia unor mari teme europene: hrană, energie, sănătate, pace. În acest context, CEPM a pus bazele platformei Agricultură şi Progres, alături de CIBE (cultivatorii europeni de sfeclă de zahăr) şi CEFS (producătorii europeni de zahăr) pentru a sensibiliza autorităţile europene şi publicul larg cu privire la importanţa strategică a accesului la tehnicile cele mai moderne prezente pe piaţă, cum ar fi tratamentele pentru seminţe, inovaţia varietală şi genetică etc. „Pe lângă principiul precauţiei, principiul inovaţiei trebuie, de asemenea, să fie luat în considerare, căci viitorul agriculturii europene depinde de acesta. Inovaţiile de ieri şi de astăzi sunt necesare pentru a pune la punct inovaţiile de mâine“, a precizat Daniel Peyraube, preşedintele de la CEPM. „Este o nouă platformă a fermierilor europeni, din care face parte şi APPR şi care sperăm să devină un lider important la nivel european. Platforma înseamnă de fapt agricultură progresistă, o colaborare între fermierii de la cultura mare, fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr şi alţi fermieri care au culturi în care este nevoie de inovaţie, de progres şi în care legislaţia europeană nu ne permite să facem tot ce am putea să facem, aşa cum fac colegii noştri din alte zone ale lumii“, a explicat directorul executiv al APPR, Alina Creţu.