Să vorbim consumatorului despre seminţe!

FOTO: Antonia Ivaşcu, director executiv Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR)

Antonia Ivaşcu, director executiv
Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR)

Peste tot în lume, dar în special în ultimii ani în Europa, industria de seminţe a decis să împărtăşească publicului, în speţă consumatorului, câteva dintre pricipiile de bază a activităţilor sale.

Sămânţa este la originea tuturor alimentelor noastre. Fără ameliorarea plantelor, multe dintre alimentele pe care le consumăm astăzi nici măcar nu ar exista şi nici nu ar fi atât de sănătoase sau gustoase. Originile ameliorării plantelor se întind pe mii de ani, când primii fermieri care au selectat cele mai bune plante pentru a oferi seminţe pentru culturile lor viitoare. La mijlocul secolului al XIX-lea, Europa a devenit locul de naştere al ameliorării plantelor moderne când un călugăr augustinian, Gregor Mendel, a descoperit legea moştenirii genetice la plante, în 1856. Primele companii de seminţe au apărut în Europa între secolul al XVIII-lea şi mijlocul secolului al XX-lea, iar ulterior multe dintre acestea au evoluat din cooperativele agricole şi fermieri specializaţi în selecţie şi producere de seminţe. Genetica stă la baza ameliorării plantelor, iar amelioratorii hibridează (încrucişează) plantele pentru a crea noi combinaţii cu mai multe caracteristici utile omenirii. Toate caracteristicile (trăsăturile plantelor), la fel ca şi la oameni, sunt determinate de gene localizate pe cromozomi, iar intenţia permanentă a amelioratorilor este de a găsi plantele care prezintă caracteristicile dorite. Astăzi, abordarea ştiinţifică a ameliorării plantelor a declanşat o accelerare fără precedent, fapt care le-ar fi luat fermierilor o lungă perioadă să ajungă la astfel de rezultate doar selectând din recolta proprie cele mai deosebite plante. Noile metode de lucru au permis o mai bună selecţie, o utilizare mai rapidă şi mai eficientă a resurselor genetice, precum şi conservarea şi întreţinerea colecţiilor de seminţe, pentru a se asigura că sunt transmise calităţile cele mai bune şi generaţiilor viitoare.

Fermierii, şi în general cultivatorii, sunt la începutul lanţului de producţie agricolă, care este crucială pentru hrana oamenilor şi a animalelor, iar sămânţa stă la baza producţiei şi dă siguranţă alimentară populaţiei. Prin urmare, o sămânţă nu este ca orice alt produs! Legislaţia europeană de comercializare a seminţelor stabileşte condiţiile corespunzătoare în care seminţele pot fi comercializate în spaţiul UE, referindu-se în mod special la listarea soiurilor şi la alegerea seminţelor de calitate. Listarea varietăţilor (soiurilor) este procedura aplicată înainte ca seminţele să fie autorizate pentru comercializare. În acest sens, un nou soi de plante trebuie să fie listat, înregistrat şi să respecte un set de cerinţe care stabilesc identitatea şi, pentru unele specii, performanţa sa. Aceasta este baza pentru încurajarea inovării în ameliorare şi totodată asigurarea faptului că fermierii şi cultivatorii au o gamă de soiuri clar identificabile şi comparabile, cu caracteristici distincte, care sunt uniforme la fiecare soi în parte. În cazul calităţii seminţelor, legislaţia oferă garanţii pentru fermieri, producători şi consumatorii finali privind calitatea fizică a seminţelor. Doar seminţele de înaltă calitate din surse garantate pot fi introduse pe piaţă, iar aceste principii sunt, de asemenea, recunoscute în cadru internaţional, precum Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). În cele din urmă, consumatorul trebuie să ştie că pentru ameliorator este esenţial să garanteze sănătatea seminţelor. Oamenii şi produsele vegetale, inclusiv seminţele, pot muta/mişca în jurul lumii organisme care pot prezenta riscuri pentru plante şi seminţe (în unele cazuri pot călători împreună cu ei) şi se pot răspândi în zone noi. Introducerea de noi dăunători sau apariţia focarelor de infecţie pot costa guvernele, fermierii şi consumatorii miliarde în fiecare an. Odată ce dăunători sunt stabiliţi, eradicarea lor este adesea imposibilă, motiv pentru care măsurile de control devin deosebit de importante. ESA (European Seed Association) funcţionează la nivel internaţional (IPPC) şi în UE pentru a analiza riscurile specifice legate de seminţe şi material săditor şi pentru a stabili măsurile pe baze ştiinţifice de protecţie a schimburilor internaţionale şi de utilizare a seminţelor.

Regulile şi cerinţele pentru industria de seminţe care impun sănătatea seminţelor sunt în prezent în curs de revizuire în pachetul legislativ „Normele de inteligenţe pentru o hrană mai sigură“, elaborat de Comisia Europeană în mai 2013. Biodiversitatea şi resursele genetice sunt probleme din ce în ce mai mult discutate pe plan internaţional şi pe care trebuie să le cunoască şi consumatorul român. Resurselor genetice la plante constituie o parte foarte importantă a biodiversităţii atât de bogate ale planetei noastre. Conservarea şi utilizarea durabilă a acestor resurse genetice vegetale este de o importanţă crucială nu numai pentru societate în ansamblul său, ci şi pentru sectorul de ameliorare a plantelor. Ameliorarea plantelor este ştiinţa de recombinare genetică a plantelor, în sensul creării de noi soiuri. În scopul de a crea noi soiuri în fiecare an, mii de resurse genetice sunt analizate prin studiile de observaţii, determinări de rezistenţă la boli şi a găsirii de resurse cu caracteristici interesante. Amelioratorii sunt dependenţi de resurse genetice vegetale şi au nevoie de acces la cea mai mare diversitate genetică disponibilă, pentru a da naştere unor creaţii noi. Din aceste motive, conservarea accesului, precum şi utilizarea durabilă a resurselor genetice ale plantelor este de o importanţă crucială pentru amelioratori. În numeroase moduri, amelioratorii de plante sunt implicaţi direct sau indirect în conservarea şi gestionarea resurselor genetice de plante, ei trebuind totodată şi să asigure utilizarea durabilă a acestor resurse prin intermediul procesului de ameliorare a plantelor în sine.

În contextul ameliorării plantelor, accesul la resursele genetice şi împărţirea beneficiilor rezultate din utilizarea lor este reglementată de două instrumente internaţionale: Convenţia privind diversitatea biologică şi Protocolul de la Nagoya, pe de o parte, şi Tratatul internaţional FAO privind resursele fitogenetice pentru Alimentaţie şi Agricultură, pe de altă parte. Cel mai important capitol din istoria agriculturii este cel al inovării, pe care de cele mai multe ori suntem tentaţi să îl neglijăm sau chiar să îl uităm. Cercetarea fiziologiei plantelor stă la baza agriculturii moderne şi la creşterea constantă a cunoştinţelor ştiinţifice despre plante, potenţialul lor şi, nu în ultimul rând, interacţiunea lor cu mediul înconjurător. Ameliorarea plantelor aduce creşterea randamentului productiv, creşterea rezistenţei la boli şi a rezistenţei la condiţiile meteorologice extreme, dar a şi dezvoltat trăsături specifice dedicate diverselor culturi. Sectorul de seminţe se află în fruntea cercetării şi a inovării, cu firme care investesc, în medie, până la 20% din cifra lor de afaceri anuală tocmai pentru cercetare şi dezvoltare. Din cei 50.000 de oameni angajaţi în industria de seminţe în UE, un sfert sunt personal dedicat pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare. Puţini dintre consumatori cunosc amănunte despre industria seminţelor, despre ESA (European Seed Association), care la nivel european este membru fondator al Platformei Europene Tehnologice „Plante pentru viitor“, în care colaborează cu organizaţii ştiinţifice, fermieri şi organizaţii cu profil de agricultură, pentru a identifica priorităţile de cercetare comune, o viziune comună şi o strategie pentru cercetarea şi ameliorarea plantelor. ESA este, de asemenea, implicată activ în Parteneriatul european pentru inovare pentru productivitatea şi durabilitatea agriculturii, promovează asimilarea şi difuzarea tehnicilor agricole inovatoare, în special în ceea ce priveşte noile soiuri de plante şi procesele de ameliorare ale acestora.

Toate asociaţiile, din toate ţările europene se ghidează după strategia ESA, la care contribuie pe plan local. Un astfel de exemplu îl oferă şi AISR (Alianţa Industriei Seminţelor din România), care este membru ESA din 2013. Lupta permanentă pentru o aprovizionare cu alimente de calitate, sănătoase, pe o perioadă cât mai lungă, durabilă şi la preţuri accesibile nu a fost deocamdată câştigată. Cererile de produse alimentare sunt în creştere, în timp ce oferta este sub o presiune crescută. În viitor, va fi mai puţin teren disponibil pentru agricultură şi, de asemenea, vor fi mai multe riscuri pentru producţia agricolă, ţinând cont de schimbările climatice. În plus, cererile privind agricultura sunt din ce în ce variate: de la calitatea produselor alimentare la un mediu de viaţă mai ecologic şi cu bioproduse cât mai mult utilizate. Un sector european de seminţe puternic şi inovator reprezintă unul dintre pilonii unei agriculturi robuste, durabile şi competitive, care poate contribui la securitatea alimentară şi la protecţia mediului în Europa şi în lume. Deciziile noastre de astăzi vor fi cruciale pentru viitorul omenirii!

Material elaborat după ESA