Schimbarile climatice in relatia cu agricultura

_În luna noiembrie, în cadrul manifestărilor organizate de Primăria Municipiului Caracal, Asociația „Fiii și Prietenii Caracalului”, Centrul Cultural „Radu Șerban” și Muzeul Romanațiului, cu prilejul împlinirii a 472 de ani de la prima atestare documentară a municipiului Caracal a avut loc o serie de evenimente socioculturale. De un deosebit interes pentru lumea agricolă, dar și pentru publicul interesat de fenomenele meteo care ne afectează viața de zi cu zi, a fost lansarea cărții „Schimbări climatice în România și efectele asupra agriculturii”.

---

_Lansarea cărții a avut loc în prezența autorilor: dl Ion Sandu, dna Elena Mateescu, dl Victor Viorel Vătămanu și a unui numeros public, foarmat din oficialitățile locale, în frunte cu primarul Gheorghe Anghel, specialiști în agricultură, personalități culturale și științifice, presa centrală și locală, făcând astfel sala de consiliu a Primăriei neîncăpătoare și holul o bună tribună pentru a putea participa la eveniment.

„Schimbări climatice în România și efectele asupra agriculturii” apare din necesitatea valorificării informațiilor meteorologice/climatice în combinație cu alte informații, cum ar fi tehnologia de cultură a plantelor, astfel încât să se poată pune în practică planurile de alertă în cazuri de fenomene extreme și pentru a putea stabili strategii de viitor pentru o dezvoltare durabilă. Lucrarea este structurată pe 6 capitole care abordează în detaliu problematica schimbărilor climatice și efectele asupra agriculturii în România.

Capitolul 1 tratează schimările climatice, pornind de la nivel global, apoi tratează regimul condițiilor agroclimatice din țara noastră, tendințele actuale și previzibile privind evoluția schimărilor agroclimatice, factorii de stres în sezonul rece și în sezonul cald. Capitolul este completat cu un studiu de caz privind potențialul resurselor hidirice în Muntenia, cu referire specială la zona Fundulea.

Capitolul 2 abordează seceta ca fenomen de risc pentru agricultură în condițiile schimbărilor climatice, este definit fenomenul de secetă și tipurile de secetă, precum și intervalele secetoase. Sunt prezentați indicii agroclimatici de secetă utilizați în România, zonalitatea rezervelor de umiditate a solului pe regiuni agricole: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat-Crișana, Transilvania și Maramureș, precum și anii foarte secetoși: 1945-1946, 1999-2000 și 2006-2007.

Capitolul 3 prezintă interrelația între mediu-apă-plantă și expune pe rând factorii care influențează creșterea și  dezvoltarea speciilor de câmp și a speciilor pomicole. Sunt expuse: cerințele culturilor de câmp în raport cu temperatura și influența temperaturii asupra proceselor chimice și biologice; rolul solului în creșterea și dezvoltarea plantelor agricole; cerințele față de condițiile climatice ale principalelor culturi de câmp (grâu de toamnă, orz, porumb, orez, mazăre, fasole, floarea-soarelui, soia, rapiță, cartof). Tot în cadrul acestui capitol, sunt prezentați soiuri și hibrizi cu toleranță în condițiile pedoclimatice din România, soiuri de grâu de toamnă, orz și orzoaică de toamnă, orez, hibrizi de porumb, soiuri de mazăre pentru boabe, fasole, soia, cartof, hibrizi de floarea-soarelui, soiuri și hibrizi de rapiță. Subcapitolul 3.2 este rezervat principalelor specii și soiuri pomicole cultivate la noi în țară: măr, păr, cais, piersic, gutui.

Capitolul 4 tratează impactul schimbărilor climatice asupra culturilor cerealiere de toamnă bazate pe simulările diferitelor modele de circulație globală (AOGCMS) și regională (RegCM), sunt descrise modelele de simulare tip CERES. Subcapitolele 4.2 și 4.3 analizează impactul schimbărilor climatice asupra culturilor prășitoare, respectiv asupra producției pomicole.

Capitolul 5 propune măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice, tratează managementul culturilor și managementul apei în agricultură în sistem irigat. Capitolul 6 este rezervat concluziilor și sintetizează întregul volum.

Studiile de impact privind schimbările climatice și efectelor lor asupra culturilor agricole prezentate în volumul de față au fost efectuate în cadrul a două proiecte naționale PNCDI-2, Programul 4 - Parteneriate în domenii prioritare; Direcția de cercetare 5. Agricultură, siguranță și securitate alimentară, în cadrul cărora Administrația Națională de Meteorologie a fost partener.

Pe parcusul evenimentului de lansare a volumului „Schimbări climatice în România și efectele asupra agriculturii”, au luat cuvântul o serie de specialiști, care au prezentat recenzii ale cărții, iar în același cadru festiv, autorii, doi dintre ei caracaleni - dna Elena Mateescu și dl Victor Viorel Vătămanu, dar și dl Ion Sandu, au primit din partea primarului municipiului Caracal, dl Gheorghe Anghel, diplome de excelență pentru întreaga activitate desfășurată pentru afirmarea meteorologiei în contextul științelor moderne.

După cum declară autorii, volumul se vrea a fi o contribuție la formularea de răspunsuri relevante privind conceptul variabilității și schimbărilor climatice, efectele posibile asupra creșterii și dezvoltării culturilor agricole, anticiparea și evaluarea riscurilor la evoluția climatică viitoare.

Ionuț VÎNĂTORU