Sectorul agricol românesc la finalul anului 2017 şi previziunile pentru perioada următoare

Pe 23 noiembrie a.c., BusinessMark a reunit, la Bucureşti, unii dintre cei mai importanţi jucători din sectorul agricol, în cadrul evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference 2017“. În acest context, au fost prezentate câteva perspective şi soluţii pentru creşterea agriculturii româneşti.

Elena Tatomir, director general în cadrul Direcţiei Generale Politici Agricole din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a deschis conferinţa şi a oferit detalii despre câteva aspecte importante referitoare la industrie: 2017 a fost un an agricol bun, iar ponderea medie a agriculturii în PIB, în ultimii 10 ani, este de 5,2%. În privinţa exporturilor, cerealele au cea mai mare pondere, cu menţiunea că ar trebui să punem accent pe zootehnie şi procesare. Mai mult, aceasta a precizat că instituţia în care lucrează încurajează asocierea. În acest sens, s-a făcut o întreagă campanie la nivelul Direcţiilor Agricole pentru crearea de cooperative şi grupuri de producători. Unul dintre exemplele de reuşită este cel al programului de sprijin pentru tomate. Până la data de 7 noiembrie 2017 au fost înregistraţi 195 de beneficiari ai programului de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate din ciclul II, care au fost plătiţi cu suma de 2.628.873 de lei. De asemenea, aceasta a menţionat că lucrurile se mişcă într-un sens pozitiv, iar acest lucru se întâmplă şi datorită răspunsurilor pe care le trimit la solicitările fermierilor.

Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, consideră că 2017 a fost un an agricol destul de bun. Chiar dacă la unele culturi, de exmplu la grâu şi porumb, s-a ajuns la producţii mari la hectar, încă suntem la jumătatea potenţialului pământului românesc. Acesta a menţionat că s-au luat câteva decizii în favoarea fermierilor, hotărâri e care le-au aşteptat de mai bine de 20 de ani. Chiar şi cu aceste schimbări, există o serie de aspecte ce necesită o îmbunătăţire. Acesta a adus în discuţie faptul că intrarea României în Uniunea Europeană a dus la închiderea mai multor abatoare, fapt ce i-a determinat pe fermieri să renunţe să mai crească animale. Efectul pe termen lung? Dispariţia treptată a zootehniei, o piaţă importantă pentru cultura vegetală. De asemenea, a subliniat că programul de susţinere a tomatelor ar trebui extins şi la alte legume şi că România ar trebui să-şi protejeze mai mult terenurile, făcând referire la liberalizarea pieţei.

În continuarea discuţiilor, Cornel Ştefan, director în cadrul Direcţiei Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi Infrastructură Rurală din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a confirmat faptul că România se află pe un trend ascendent cu produse, cantitativ şi calitativ, bune. „Pe partea de procesare, nu avem acea dorinţă din partea procesatorilor de a dezvolta capacităţile de producţie. Pe scurt, fiind la final de an şi încercând să oferim o concluzie pentru programul PNDR 2014-2020, avem o absorbţie de aproximativ 33%. Avem 53 de proiecte deja contractate şi încă 120 de proiecte în curs de evaluare şi contractare, iar în primele luni ale anului viitor vom începe sesiuni de deschidere proiecte.“

Aurica Gagu, director adjunct, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale CEC Bank, a prezentat mai multe soluţii de finanţare pentru sectorul agricol, cu accent pe următoarele aspecte: credite acordate în cadrul unor programe cu finanţare externă, alte tipuri de credite acordate de bancă, noi produse de creditare pentru fermieri în conformitate cu OUG 43/2013 completată prin OUG nr. 22/2017, 48 de birouri de consiliere clienţi, posibili parteneri în implementarea proiectelor europene de succes, principalele aspecte în abordarea proiectelor cu fonduri UE, finanţare pentru IMM-uri prin programe externe, finanţări BEI, finanţări prin Programul Româno Elvetian pentru IMM-uri, finanţări prin Programul Româno-Elveţian, Programul PROSME, modul de lucru în cadrul EEN.

Sorin Minea, preşedinte Angst şi al Romalimenta, a discutat în cadrul evenimentului despre provocările întâmpinate în industrie, dar şi despre criza preţurilor: „Industria din România supravieţuieşte. Aici nu se controlează preţurile. Preţurile sunt dictate de piaţă“. Întrebat de unde provine materia primă, în general, acesta a răspuns: „Carnea de porc provine în proporţie de 75-80% din produse interne şi sunt mulţumit de calitate; carnea de vită - 60-70% sunt produse interne, iar restul din Brazilia, Argentina, Polonia. Sunt unul dintre vânzătorii de carne de oaie, iar sursa este Noua Zeelandă. De ce?Aş cumpăra şi de la ţăranii români, dar le cer să îmi vândă acelaşi lucru de fiecare dată şi să nu-mi ofere oaia întreagă. Am nevoie de diferite piese: cotlete, pulpe etc. Marea oportunitate în România este oferită de carnea de raţă şi gâscă. Nu produce nimeni raţe în România. Cumpăr din Bulgaria şi China.“

Florin Căpăţână, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România: „Anul 2017, din perspectiva noastră, a fost un an bun. Consumul şi apetitul pentru consum au crescut, iar acest lucru se vede în cifre. Vorbim despre un 2017 care ne-a făcut să fim încrezători că se poate să inovăm şi să ne îndreptăm într-o direcţie mai bună: s-au dezvoltat linii de comerţ online.  Nu în ultimul rând, vorbim despre un an al provocărilor şi ne referim aici la legislaţie şi impactul financiar. Ultimele schimbări au făcut să se mai piardă din vedere predictibilitatea de care toţi avem nevoie“. Acesta a făcut referire şi la câteva momente care au marcat evoluţia anului în curs: „Am reuşit să realizăm proiecte având sprijin din programele ministerului (ex. Programul tomatelor), am acoperit din necesarul intern mai mult, am creat anumite cooperative, nu este suficient. Pe viitor, încercăm să-i aducem pe toţi la aceeaşi masă de discuţie. Succesul unui business va apărea atunci când vor fi unul lângă celălalt pentru că atunci vor putea negocia cu lanţurile comerciale.“

Alexandru Gheorghe, proprietar în cadrul Somalex: „Avem o fermă de 3.400 ha în judeţul Ialomiţa, iar principala noastră activitate este cultivarea plantelor de câmp (grâu, floarea-soarelui, porumb etc.). Anul acesta se află pe un trend ascendent, exceptând problemele întâmpinate cu producţia de floarea-soarelui (pierderi de 25% din producţie). Ne comparăm cu piaţa Mării Negre, cu Rusia şi Ucraina, a căror agricultură a crescut într-un ritm accelerat. Important de menţionat este că agricultorii şi-au dezvoltat în ultimii ani capacitatea de depozitare“. Acesta a mai precizat că într-o astfel de industrie trebuie luaţi în calcul factorii climatici. A menţionat, de asemenea, că în ceea ce priveşte sprijinul cu fonduri europene există speranţa că nivelul susţinerii va fi identic cu cel din Vest.

Cornel Cărămizaru, director general al FrieslandCampina, a deschis cea de-a doua sesiune a evenimentului şi a vorbit despre aspecte referitoare la parcursul domeniului în care lucrează: „Pentru noi, cei care activăm în industria lactatelor, anul 2017 a fost unul bun, dar un an mai greu decât ne aşteptam. În acest moment, consumul creşte, încrederea este ridicată, dar pot apărea mai multe elemente care pot afecta industria. În ceea ce priveşte anul 2018, putem spune că este destul de incert, cu un amestec de probleme şi oportunităţi“. Întrebat dacă va continua să investească, Cornel Cărămizaru a completat: „În fiecare an investim sume considerabile în dezvoltare pentru a asigura sustenabilitatea business-ului. Anul acesta am investit 1,3 milioane de euro într-o linie de producţie în fabrica din Cluj-Napoca. Suntem aici pentru viitor. Chiar dacă ne aşteaptă ani grei, acest lucru nu înseamnă că nu investim. Investim pe termen lung şi avem deja planurile făcute: investim în oameni şi în inovaţie.“

Carmina Paraschiv conduce compania „Ana şi Cornel“, o afacere de familie care produce mezeluri, pe care le comercializează în 20 de judeţe din România: „2017 a fost un an mai greu decât anul trecut. Consider că acest lucru a fost generat şi de creşterea preţurilor cu 15%. Cu investiţii în oameni şi în tehnologie am reuşit să menţinem vânzările. Pentru anul viitor, depindem foarte mult de import. Dacă preţul cărnii o să fie bun, vom fi profitabili“. Întrebată ce părere are despre lipsa de personal, Carmina Paraschiv a răspuns: „Nu ştiu dacă suntem în faţa unei lipse de personal. Cred că angajatorii trebuie să-şi adapteze ofertele la nevoile angajaţilor. Consider că ambele părţi pot îmbunătăţi o relaţie de colaborare. Nu totul se învârte în jurul salariului. Ar trebui să adăugăm apreciere, respect şi implicare. Managementul înseamnă un mix al talentelor, fiecare om are un talent, iar datoria managerului este să-l descopere şi să-şi motiveze angajatul“.

Următoarea prezentare a vizat principalele modificări ale Codului Fiscal, începând cu 1.01.2018, şi impactul acestora asupra industriei. Narcisa Chirilă, tax manager PKF Finconta, a adus mai multe lămuriri cu privire la: plata defalcată a TVA (cine, când şi cum se aplică mecanismul plăţii defalcate a TVA; cine este obligat să plătească TVA în cont distinct; ce sume pot fi încasate în contul de TVA; principalele contravenţii şi sancţionarea lor; propunerile de modificare - forma care se discută în Senat), principalele modificări legislative impozit pe profit şi principalele modificări legislative contribuţii sociale şi impozit pe venit. În prima parte a prezentării, aceasta a menţionat că mecanismul plăţii defalcate a TVA nu schimbă nici o regulă fiscală existentă în domeniul TVA. În acest sens, nu se modifică: regulile de exigibilitate a TVA, regulile de înscriere a operaţiunilor în decontul de TVA, regulile de rambursare a TVA de la bugetul de stat, termenul de depunere a decontului de TVA, termenul de plată a TVA către bugetul de stat, nu sunt obligaţii suplimentare de raportare etc.

Marius Bîcu, managing partner Unilact Transilvania - De la Ferma: „Spre deosebire de anii anteriori, nu ne-am planificat investiţii în utilaje şi extindere. Am investit în marketing şi rebranding. Suntem o afacere de familie şi alături de încă 70 de oameni facem brânzeturi în judeţul Alba. Pentru că lucrurile se schimbă, am simţit nevoia unui rebranding. Vom avea o nouă gamă de produse, brânza de burduf“. În cadrul discuţiei, Marius Bîcu a amintit şi despre echipa pe care o conduce: „O investiţie mare, care a costat mai mult timp decât bani, a fost recrutarea unei echipe noi. Ne-am dat seama că în 2016 firma noastră a crescut şi că aveam o dificultate în a comunica între noi. În primele 6 luni am angajat oameni noi, iar principalele repere au fost: să fie harnic, isteţ şi modest. Am descoperit că valoarea noastră cea mai importantă este omenia. Să angajăm cu omenie“.

Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui: „Preţul este un studiu complex, înglobează toţi factorii şi costurile. În acest sens, 2017 a fost un an imprevizibil, preţul untului pe bursă a început să crească din august. Să fii competiv la raft, să poţi să vinzi un produs pe care să îl cumpere consumatorul trebuie să fii competitiv cu oferta care vine din Uniunea Europeană. În România, pe zi ce trece se diminuează furnizorii de produse. Există 14 judeţete în care nu mai sunt fabrici de lapte. Acest lucru va avea repercusiuni în 2018 şi va afecta buzunarul consumatorului“.

Alina Constantinescu este administrator în cadrul fermei vegetale „Nasul Roşu“, o fermă vegetală în conversie ecologică din România. Aceasta a expus câteva aspecte despre provocările pe care le întâmpină: „Am reuşit să adunăm o bază de clienţi (prieteni). Pot spune, cu siguranţă, că este o piaţă în creştere. Mă aştept ca anul viitor să fie şi mai bun. Avem cerere mai mare decât oferta. Suntem de părere că trebuie să faci un lucru şi pe acela să îl faci foarte bine. În momentul de faţă, încercăm să ne optimizăm procesele“.

Alexandru Beu, director comercial în cadrul Wise Finance Solutions, o companie cu peste 9 ani de activitate şi proiecte de peste 500.000.000 de euro, a încheiat evenimentul. În cadrul prezentării, acesta a discutat despre: PNDR perioada 2007-2013, cu 79.864 de contracte distincte de finanţare încheiate, 5,71 mld. euro acordaţi ca sprijin nerambursabil şi 86% grad de absorbţie şi perioada 2014-2020 cu buget total de 9,85 mld. euro, 4.345 de proiecte selectate şi 890 mil. euro valoare proiecte selectate. Alexandru Beu a subliniat principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 şi a punctat mai multe aspecte importante despre finanţările agricole.