Secvențe tehnologice pentru cultura de trandafir

Lucrări de îngrijire
Sunt necesare anumite cunoștințe pentru a putea crește trandafirii fără probleme. Totuși, cu o anumită doză de talent, îngrijirea lor devine foarte simplă.
Prima măsură de primăvară este îndepărtarea movilei de pământ. Această operațiune are loc atunci când nu se mai așteaptă temperaturi foarte scăzute. Intervalul de timp variază în funcție de poziția geografică, în general cea mai recomandată perioadă este sfârșitul lunii martie. Într-o zi, pe cât posibil, noroasă, pământul va fi îndepărtat din jurul lăstarilor. Atunci se va face, de asemenea, îngrășarea solului. Trandafirii cu trunchi vor fi readuși în poziție verticală. Este recomandabil să fie legați de suport câteva zile mai târziu, pentru a avea timp să se obișnuiască cu schimbarea.
Următoarea operațiune este tăierea de primăvară. În această privință există numeroase discuții și controverse. Respectând câteva reguli de bază și având în vedere rolul pe care îl va avea trandafirul, această lucrare nu mai ridică probleme. Dacă tăierea este scurtă, din ochiurile rămase se dezvoltă lăstari puțini, dar lungi și puternici. O tăiere mai lungă are ca urmare dezvoltarea de lăstari numeroși, mai subțiri și mai scurți. Ochiurile rămase la capetele ramurilor se vor dezvolta mai repede și mai puternic decât cele din zonele inferioare.
La tăierea de primăvară, primul lucru care trebuie făcut este îndepărtarea lemnului mort, degerat sau îmbătrânit. Lăstarii parțial înghețați vor fi tăiați până în lemnul sănătos. Apoi vor fi îndepărtate ramurile crescute în interiorul coroanei, care ar îngreuna dezvoltarea, și cele mult prea slabe.
Pentru că, întotdeauna, lăstarul se usucă în zona aflată imediat sub dedesubtul punctului de tăiere, nu se va tăia direct deasupra ochiului, ci ușor oblic, la aproximativ 5 mm mai sus.
În cazul hibrizilor Thea și trandafirilor pentru straturi, ramurile vor fi tăiate până la 3-6 ochiuri. Dacă plantele trebuie să dezvolte tulpini lungi, de exemplu în cazul în care vrem să creștem flori pentru tăiere, vor fi lăsate doar 3-4 ochiuri. Anumite soiuri cresc mai puternic și vor fi tăiate mai puțin, cele cu creștere înceată vor avea parte de o tăiere radicală. Nu se recomandă numărarea ochiurilor, lungimea obișnuită pentru 4-6 ochiuri este de 15-25 cm, pentru 3-4 ochiuri 10-15 cm.
Trandafirii cățărători sunt deseori tăiați greșit. Soiurile care înfloresc o singură dată pe an își formează florile pe lăstarii scurți care cresc din ramurile dezvoltate cu un an în urmă. Dacă acestea sunt îndepărtate, trandafirul nu poate înflori. Trebuie tăiate doar ramurile moarte, și cele prea subțiri sau prea aglomerate. Vârfurile vor fi tăiate până la cel mai apropiat ochi. Aceleași reguli sunt valabile pentru soiurile care înfloresc de mai multe ori pe an.
Pentru trandafirii cățărători care înfloresc o singură dată pe an, tăierea după perioada de înflorire se realizează pentru îndepărtarea lemnului mort și pentru a face loc lăstarilor noi. Deseori, însă, este o operațiune foarte greu de înfăptuit când crengile sunt încă acoperite de frunze.
Trandafirii-arbuști vor beneficia de același tratament ca și cei cățărători. Tăierea se limitează la îndepărtarea lemnului îmbătrânit și a ramurilor subdezvoltate sau moarte, stimulând astfel o creștere nouă de jos în sus. Soiurile care înfloresc de mai multe ori pe an pot fi tăiate cu aproximativ o treime, pentru a asigura dezvoltarea optimă din ochiurile rămase.
Trandafirii pitici vor fi tăiați foarte puțin, dar suficient pentru a crea premisele unei dezvoltări echilibrate.
Tăierea trandafirilor cu trunchi și trandafirilor-cascadă se face în funcție de soiul utilizat (trandafir de straturi, hibrid de ceai, trandafir pitic sau cățărător) dar trebuie menținută forma coroanei.
Trandafirii târâtori vor fi tăiați doar dacă au suferit din cauza gerului, astfel vor fi lăsați să se dezvolte mai mulți ani fără tăiere, iar apoi se va realiza o tăiere radicală pentru regenerare. Rezistența trandafirilor este dovedită prin faptul că, deseori, pentru economia de timp, în spațiile publice trandafirii se tund cu ajutorul aparatelor.
Perioada cea mai potrivită pentru tăierea de primăvară variază, în funcție de climă și amplasare. Nu trebuie să mai existe pericolul gerului. Înmugurirea poate să fi început deja în ochiurile superioare. De regulă, intervalul optim este între jumătatea lui martie și începutul lui aprilie.
O tăiere pe timp de vară poate stimula înflorirea. După ofilirea florilor hibrizilor Thea sau trandafirilor de straturi, floarea va fi tăiată până la prima frunză dezvoltată complet. Astfel, va avea loc o nouă înflorire rapidă. Cu cât mai puternică este tăierea, cu atât mai mult întârzie a doua înflorire. Formarea unei flori noi poate fi grăbită îndepărtându-se prima frunză cu tot cu tulpina ei. Astfel, se elimină anumite substanțe care încetineau dezvoltarea florilor noi.
Această tăiere de vară nu poate fi realizată la soiurile care înfloresc o singură dată pe an, mai ales că acestea poartă pe timp de toamnă podoaba deosebită a măceșelor, care ar trebui păstrată.
Toamna, trandafirii nu se vor tăia. Această măsură ar crește pericolul degerăturilor. Dacă, totuși, trebuie realizată o tăiere (de exemplu, pentru a se putea acoperi toată coroana cu pământ pentru iernat), aceasta va fi cât se poate de limitată.
 
Afânarea solului, udarea
Trandafirul are nevoie de sol afânat, aerisit. Pământul prea închegat inhibă creșterea și favorizează apariția multor îmbolnăviri. De aceea este necesară, din când în când, afânarea solului fără afectarea rădăcinilor. Această operațiune trebuie realizată după fiecare ploaie puternică. Un strat subțire de turbă vă asigură că pământul este afânat, reține apa, nu permite dezvoltarea buruienilor și ne scutește de multă muncă.
Combaterea buruienilor va avea loc prin procedee mecanice. Mijloacele chimice nu ar trebui utilizate în grădină.
Trandafirul consumă multă apă, mai ales în perioadele principale de creștere. Altfel, cantitățile mari de apă vara sau toamna pot fi dăunătoare, pentru că întârzie creșterea și dezvoltarea materialului lemnos.
Plantele ar trebui udate mai rar, însă atunci din belșug. Asta înseamnă că sunt necesari 20-30 litri/metrul pătrat pentru efectul optim. Trebuie să fie evitată udarea frunzelor dacă acestea nu se pot usca repede. Pentru că majoritatea trandafirilor sunt altoiți pe un portaltoi ”sălbatic”, din când în când se mai întâmplă să se dezvolte lăstari “sălbatici” la baza trunchiului. Aceștia se recunosc ușor pentru că aspectul lor diferă de restul plantei iar creșterea lor este mult mai rapidă. Dacă nu sunt îndepărtați la timp, se înmulțesc și formează un arbust mare, sălbatic. Acești lăstari ar trebui, așadar, eliminați prin tăiere de la bază. Pe trunchi, aceasta nu este o problemă, însă dacă ei se dezvoltă din rădăcină, se va săpa cu grijă până la punctul de origine al lăstarilor. Dacă aceștia vor fi tăiați doar la nivelul solului, din locul de tăiere vor crește și mai multe ramuri sălbatice, a căror îndepărtare va fi mult mai dificilă.
 
Cea mai bună apărare împotriva frigului iernii este plantarea corectă, și anume cu punctul de altoire aflat sub pământ. Chiar și după o iarnă foarte geroasă și cu multe pierderi din cauza degerăturilor, planta se va regenera repede.
Atunci când nu este vorba de spații geografice deosebit de friguroase, cauza principală a pierderilor pe timp de iarnă nu o reprezintă gerul. Clima noastră este caracterizată de schimbări rapide de temperatură, cu perioade foarte reci și altele mai calde. Cu excepția trandafirilor sălbatici și anumitor trandafiri-arbuști, cele mai multe soiuri nu se opresc în mod natural din creștere iarna, ci sunt forțate să înceteze din cauza temperaturilor scăzute. La o creștere relativ mică de temperatură ele încep din nou să formeze lăstari, iar o revenire a gerului poate fi foarte dăunătoare.
Trandafirii-arbuști vor fi înveliți cu pământ pe perioada iernii. Planta trebuie să fi trecut prin câteva perioade mai friguroase, pentru sporirea rezistenței. De aceea, această lucrare nu va avea loc înainte de luna noiembrie. Pământul aflat între trandafiri va fi adunat în jurul acestora, fără să fie atinse rădăcinile. Dacă între plante nu există suficient pământ, se va aduce compost sau turbă. Trandafirii cățărători de pe ziduri vor fi acoperiți cu ramuri uscate pentru a se reduce daunele.
 
Victor Vătămanu