Semnale de alarmă și dorința de a „strânge rândurile” - AgriTrade Summit 2024

​A doua ediție a evenimentului Agri Trade Summit desfășurat la București pe 22 februarie, a adus față în față fermierii români și reprezentanții industriei agricole, companii renumite din domeniul agricol, financiar, de leasing, trading sau din domenii conexe, atât de la nivel local, cât și european. S-a discutat despre greutățile întâmpinate de fermieri, despre posibile soluții în condițiile actuale de criză, despre colaborare și parteneriate solide, inovații și tendințe în agribusiness. 

​În prima parte a evenimentului marii fermieri și reprezentanți ai companiilor și-au expus punctele de vedere și cum văd ei oportunitățile de piață în acest moment extrem de tensionat și de incert. Mulți dintre vorbitori și-au arătat îngrijorarea față de situația din agricultură și față de felul cum autoritățile locale, și mai ales europene, gestionează problemele generate de climă, de război și alte restricții. Una dintre soluții a fost prezentată chiar în deschidere de către Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn: crearea unei rețele de depozite. Este vorba despre un centru de trade, un complex logistic și de depozitare logistică ce ar putea genera costuri mult mai reduse prin volum și estimare sau locare timpurie.
”Depozitarea va genera uniformitate operațională, credibilitate și încredere, venituri recurente, totul prin crearea unei rețele de depozite ce acționează uniform. Un astfel de organism poate atrage fonduri de investiții, se poate genera capital de lucru cu randamente mult mai bune, ceea ce se poate capitaliza în contul fermelor. Volumul și predictibilitate a sistemelor de operare și control pot genera creșterea finanțărilor în fiecare an.
Centrul poate dezvolta cunoștințe financiare pentru ferme, cu o estimare corectă și cu soluții de reducerea costurilor, proiecții financiare sănătoase. Este o nevoie care vine din înțelegerea faptului că dacă nu există interes coagulat, viitorul nu se mai vede.
Costurile și beneficiile sunt tot împreună, iar banii trebuie reinvestiți pentru a genera alți bani și stabilitate, cum ar fi capacități de procesare pe filieră de produs, capacități logistice proprii ce pot genera costuri reduse și profituri prin angajarea altor entități”, a prezentat Cezar Gheorghe o parte dintre avantajele unui astfel de sistem.  

​Tot despre predictibilitate în zona Mării Negre a vorbit și Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO, care dă asigurări fermierilor că ”vom reuși să menținem coridorul maritim atât pentru cerealele ucrainene, cât și pentru produsele pe care România, Bulgaria și Turcia le au de exportat.
Cred că sunt și alte lecții pentru noi și pentru alte state din UE sau din NATO, cu privire la modul în care am reacționat la acest aflux imens de alimente (mai ales din Ucraina). Cred că trebuie să facem o analiză sinceră și nepătimașă, care este capacitatea noastră logistică și de transport în portul Constanța, unde nu s-a mai investit de foarte mult timp. Trebuie să ne gândim la ce înseamnă rezistența noastră la șoc, reziliența noastră. Integrarea europeană a Ucrainei în domeniul agricol este un alt subiect despre care se vorbește - trebuie să fim pregătiți în negocierile care vor urma, astfel încât să putem aduce Ucraina alături de noi, dar să ne asigurăm că interesele noastre, inclusiv în domeniul agroindustrial să nu fie atât de mult afectate.
Dincolo de securitatea militară, trebuie să vorbim de securitatea economică, energetică, cibernetică, a lanțurilor de aprovizionare, față de schimbările climatice”, a mai spus Mircea Geoană. El a mai atras atenția asupra necoerenței în comunicare a autorităților române, a faptului că ”securitatea este nedivizibilă” și că România trebuie aibă o singură entitate care să gestioneze ”într-o manieră coerentă” aceste situații.
Un alt aspect subliniat de oficialul NATO a fost cel al integrării industriei și faptul că trebuie să vorbim de ”agroindustrie”, nu doar de agricultură, inclusiv la nivel instituțional. Irigațiile și ce putem face ca țară în acest sector a fost un alt punct pe care secretarul NATO l-a atins, precum și reconstrucția satului românesc plecând de la infrastructură și educație, dar ”să nu repetăm greșelile Occidentului”, a mai spus el, referindu-se la patrimoniul și tradițiile noastre care trebuie păstrate.
Pe de altă parte Geoană a subliniat și faptul că ”după alegerile europene, va începe o profundă renegociere a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, inclusiv al PAC. Va fi probabil nevoie, la nivel european, să modificăm tratatele, pentru că trebuie să mergem la următorul nivel. O parte a acestei renegocieri între țările cu potențial agricol și țările care pun accent mai mult pe tehnologie și pe alt model economic, va fi foarte intensă. Va trebui să ne apărăm interesele, să profităm mai mult de PAC, făcând mai multe investiții, modernizând mai mult, dând mai mult acces la bani europeni, mai facil și mai predictibil și să ne pregătim mult mai bine pentru discuții la nivel politic. Va trebui să ne facem aliați, să pregătim argumente și ne asigurăm că interesele ne vor fi protejate și promovate”, a fost îndemnul său la final.
Dintre oficialii europeni care au transmis mesaje fermierilor români, Norbert Lins, Președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a spus că este conștient de eforturile țării noastre de a asigura tranzitul produselor din Ucraina și de perturbările care au urmat, dar în același timp felicită agricultorii pentru performanțele la care au ajuns, de faptul că România este pe locul doi la exportul cerealelor în UE. La fel, Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură din partea Comisiei Europene, a mulțumit fermierilor români pentru contribuția lor la asigurarea securității alimentare, care a rămas puternică în ciuda provocărilor și a situațiilor grele actuale.
”CE este conștientă de impactul asupra fermierilor europeni și a răspuns prin adoptarea de măsuri excepționale. Știu la ce provocări sunt supuși agricultorii din România, ca rezultat al importurilor din Ucraina. Ca urmare, CE a fost de acord să limiteze importul de produse, ca de exemplu cel de zahăr din Ucraina. Pentru a susține unele investiții, CE a aprobat un buget de 126 milioane euro pentru societățile de logistică aflate în porturile maritime și interioare românești”, a spus comisarul în mesajul său.

​Colaborarea și încrederea în asociații
Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români, a fost unul dintre cei care au prezentat soluții și a vorbit despre contribuția CFRo la pregătirea antreprenorilor din agricultură să facă față următorilor ani. ”Managementul acestei Incertitudini îl vedem ca o oportunitate de a face un salt transformator către ceea ce agricultura, în acest stadiu, o cere: Agricultura 4.0.
Noi în ultimii 5 ani am ”crescut oameni”, pentru că avem nevoie de antreprenori care să fie modele pentru cei din jur. Și avem astfel de oameni tineri”, a spus Florian Ciolacu, care a amintit din nou despre viziunea Clubului și a faptul că ”avem nevoie de o politică integrată, transpartinică, pe termen lung pentru România”, precum și soluțiile propuse de membrii Clubului în acest sens.
”Suntem în cel mai prost an, 2024, în care am stat până acum să știm ce plan de culturi ne facem. Cu derogare/fără, cu ecoschemă /fără? Este cel mai prost an cu impact asupra producției, asupra aprovizionării”, a afirmat Mircea Băluță, președinte UNCSV. Îngrijorat de situația fermelor din România, a spus că ”viziunea europeană începută cu GreenDeal, ambițioasă și prea politicianistă, a fost gândită prost, aplicată prost în ceea ce privește concretețea și finalitatea pentru fermieri. O viziune europeană neadaptată. La ea suprapunem o viziune națională, cam cu aceeași dificultate în a înțelege și a aplica lucruri care au fost spuse de ani de zile. Aceeași lipsă de reacție și indecizie, în a lua măsuri care să ne ajute pe noi fermierii să ne ducem mai departe afacerile, investițiile, responsabilitățile etc. Ca președinte al unei uniuni de cooperative, știu ce înseamnă puterea asocierii.
Așadar îndemnul meu pentru dvs. este același: hai să ne adunăm, să cooperăm, fie pe plan organizațional, ca reprezentativitate, fie în plan economic (cooperative cu rol economic) pentru a ne dezvolta împreună afacerile”, i-a îndemnat Băluță pe colegii săi. S-a oprit și asupra companiilor de comerț care ”ar trebui să-și întoarcă fața către noi, să fie parteneri pentru fermierul român care le-a fost alături de la aderare până acum, să colaboreze cu cooperativele românești.
Rolul nostru este de a avea succes, și împreună, privat-privat, să putem merge mai departe. Nu vreau să aștept mereu de la autorități lucruri cu întârziere. Este rolul nostru să cooperăm și să avem reziliență”, a subliniat liderul UNCSV.
Același apel la unitate l-a făcut și Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR, care referindu-se la evenimentul acesta, a spus că ”este bună această inițiativă, dar câți fermieri sunt în sală? Din păcate în România mediul asociativ este foarte dezbinat. Îmi doresc ca fermierii să fie sub aceeași umbrelă. De ce atât de multe asociații? Mediul asociativ nu are dialog social cu decidenții politici. Aș fi vrut ca în sală să fie mult mai mulți fermieri. Noi suntem într-o asociație fortuit, pentru că trebuia să fim reprezentați la Bruxelles”.
În opinia sa, PAC, care ar trebui regândită din temelii pentru că nu se poate aplica Pactul Verde, când ai la graniță un război.
„Sunt fermieri care au salutat bucuroși această derogare (GAEC 8, n.r), dar eu vă spun că ne va încurca mai mult. Noi am cerut derogare totală în contextul acestui război! Am cerut și la GAEC 7. Noi ca fermieri, avem responsabilitate față de mediu”. El a amintit și de alte tratate pe care UE se pregătește să le semneze cu state nonUE, dând exemplul MERCOSUR, prin care vor permite de pildă, pătrunderea a tone de carne de vită congelată, în condițiile în care afacerile integrate sunt foarte puține. 

​Theo ICHIM, Președinte Forumul APPR este de părere că ”trebuie să creăm încredere în aceste asociații, iar pentru asta trebuie să arătăm că putem comunica și colabora atunci când interesele coincid.
Suntem aici să conștientizăm factorul politic că realitatea trebuie ascultată din teren, nu numai din sălile de ședințe, unde ar trebuie mereu să fie prezenți reprezentanți ai fermierilor. Îndemn spre unitate, spre coagulare, să avem mai multe idei și un mesaj mai puternic. UE negociază cu noi așa cum merităm, cum suntem reprezentați. Cred că noi, fermierii, suntem mai bine pregătiți și reprezentați decât factorul politic în ansamblul lui. Și UE, și politicienii români au greșit în raport cu fermierii, și astfel s-a decapitalizat un domeniu întreg, nu doar noi.
Trebuie să fim mai fermi. Noi am fost printre primii care am ajutat populația din Ucraina! Suntem alături de ei, dar nu putem să nu ne protejăm afacerile. Am transmis variante administrațiilor din România, soluții care încă nu este târziu să fie aplicate. Războiul va mai dura, iar noi agricultură vom mai face. Trebuie să ne adaptăm”.
Este un an de ”ruletă rusească”, a spus și Jean Ionescu, Country lider Corteva România și Republica Moldova, iar noi de focusăm pe cercetare, pe noutate. Nu putem produce mai mult dacă nu avem o tehnologie bună. La genetică nu există produs ”generic”, fiecare hibrid are o germoplasmă unică, cu care ne mândrim”. Alegerea unei genetici de calitate, cum este la Pioneer, alături de produse inovatoare, sunt elemente cheie în tehnologie. Liderul Corteva a subliniat importanța nutriției plantelor și a folosirii produselor cu eficiență crescută precum Utrisha N, un produs din gama biologice, un biostimulant ce oferă plantelor azot în forma sa cea mai ușor asimilabilă, fără ca acestea să depună efort și energie suplimentară pentru metabolizarea lui, fără limitări privind aplicarea și stadiul fenologic al culturilor și fără risc de arsuri ale plantelor de cultură.
Roxana Găman, Country Manager Sugar Beet KWS a vorbit despre tendința de creștere a suprafeței de sfeclă de zahăr în Europa, ”ceea ce ne-a determinat să investim în procesare, să venim cu soluții și tehnologii noi pentru această cultură, complexă, specifică. Ea a anunțat că începând cu campania următoare KWS va pune pe piață, sămânță tratată cu insectfungicid și cu un biostimulator de creștere.
Compania este pregătită și dorește ca România să poată reveni la suprafața cu sfeclă de zahăr care să acopere necesarul intern.
”Noi suntem pregătiți să revenim la această suprafață, la producția de sfeclă și de zahăr. Ce ar fi dacă una dintre cooperative, organizații ar prelua o fabrică de sfeclă și s-ar produce mai mult zahăr în România?
Acum avem 100.000 tone zahăr, față de necesar de 550.000 tone”, a lansat ea o provocare către fermierii care încă mai au această cultură.
 
Alte dezbateri în cadrul Summit-ului au avut ca temă ”Fermieri și Traderi -Provocări comune în Agribusiness” și ”România – Franța, Diferențe comportamentale în Trading”. Printre fermierii care au luat cuvântul au fost: Alexander Degianski – co-owner Forest an Biomass Romania, Cosmin Iancu - Picmar Prodcom, Gabriel Stanciu – S.C. Sismad Agro, Răzvan Avram – Green Agro Crop, Claudiu Jurubiță – Coop Agro Activ, Răzvan Prelipcean – Fermierii Iscusiți, Marin Iordache – Agro total, Bogdan Soare - Sanagro Slobozia.
Evenimentul de anul acesta a reunit, conform organizatorilor, peste 1000 de participanți, din 18 țări.
 
Roxana Drăghici