Sfecla de zahar, regina culturilor din agricultura europeana

În cadrul unui târg de profil agricol din zona de sud a ţării, am întâlnit un fermier neaşteptat. Credeam că la această expoziţie vin doar fermieri interesaţi de cultura mare şi în nici un caz cei care fac culturi speciale, cum este sfecla de zahăr.

---

Aşa l-am cunoscut pe Sorin Năstase, inginer agronom care deţine o societate comercială care are ca obiect principal de activitate cultivarea sfeclei de zahăr, pe o suprafata de aproximativ 300 de hectare din judeţul Braşov, în vecinătatea fabricii de la Bod. „La Bod avem o tradiţie de a cultiva sfeclă de zahăr de mai bine de 100 de ani, incă de la infiinţarea fabricii. în afara faptului că este o tradiţie pentru cultivatorii de sfeclă din judeţele Braşov şi Covasna, această activitate este şi una bănoasă. Societatea comercială am infiintat-o în anul 2006, se numeşte Vlad Agrozahăr şi poartă prenumele fiului meu, care este inginer agronom şi se va implica major în această activitate. Imi face o deosebită plăcere să vad tineri ingineri agronomi care lucrează în agricultura romanească.” Aşa cum am simţit pe pielea noastră, au fost regiuni în ţară în care ploile din ultima vreme au depăşit şi 200 l/mp, intr-un interval de cateva ore. Acest motiv este unul care ne ingrijorează şi ne face să intrebăm orice fermier, indiferent de cultura pe care o are, dacă este afectat de cantitatea abundentă de ploaie. „Ploile care au căzut în ultimele două săptămani în Romania ne-au afectat şi pe noi, cultivatorii de sfeclă de zahăr, dar mai ales pe cei care au cultivat cereale. Este adevărat că în ceea ce priveşte aceste culturi, şi gerurile din iarnă au avut rolul lor de reducere a producţiei. Prognoza meteorologică nu este una imbucurătoare pentru luna iunie, dar sperăm ca la finalul ciclului de producţie pentru sfecla de zahăr fabrica să preia în condiţii optime cantitatea pe care o aşteaptă de la noi.” „Se spune despre sfecla de zahăr că nu suportă prostia şi că trebuie aplicată fiecare verigă tehnologică. Din acest motiv, iubesc această cultură şi ne dorim ca pe viitor să dublăm suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr. în zona Braşov, infiinţarea culturii are loc spre sfarşitul lunii martie şi se incheie spre sfarşitul lunii aprilie. Recoltarea se incheie spre sfarşitul lunii noiembrie. Este o cultură costisitoare, dar şi profitabilă; în situaţia în care se foloseşte fiecare verigă tehnologică, se obţin producţii de peste 40 de tone la hectar. Pe de altă parte, trebuie să fim corecţi şi să spunem că fără subvenţia europeană această cultură nu este atractivă. Dorinţa noastră este de a obţine pentru acest domeniu aceeaşi subvenţie pe care o obţin şi alte state membre pentru cultura identică. La ora actuală, subvenţia în Romania se situează la aproape 650 euro/ha, în timp ce în alte ţări aceasta ajunge la 850 euro/ha.” Dacă vorbim de erbicidări, ar fi necesare 4-5 stropiri. Costurile infiinţării culturii de sfeclă de zahăr, dacă ţinem cont de toate verigile care includ fertilizări foliare şi fertilizări solide, fără a le cuprinde pe cele de recoltare, se ridică la 5.500-6.000 de lei per hectar. în ceea ce priveşte recoltarea, noi deţinem tehnologia necesară, fabrica asigurand doar transportul. în ultimii ani, fabrica s-a modernizat mult şi poate face o recoltare cat mai curată, astfel incat şi produsul să ajungă la parametrii superiori de calitate. Oricărui fermier de astăzi, care ar vrea să cultive sfeclă de zahăr, aş dori să-i spun ceea ce repet de aproape 10 ani incoace, şi anume: sfecla de zahăr are viitor, este o cultură rentabilă, chiar regina culturilor din agricultura europeană.

Date despre sector

Mihai Dimitriu, director executiv al Federatiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Romania, a făcut o scurtă analiză a acestui sector, cu date care ar convinge orice fermier fie să crească suprafaţa cu această cultură, fie să infiinţeze cultura de sfeclă. „In ţară există 4 procesatori de sfeclă dezahăr, la Oradea, Luduş, Bod şi Roman. Astăzi este nevoie din ce în ce mai mult de sfeclă de zahăr, pentru că zahărul brut este foarte scump şi depinde foarte mult de preţul burselor internaţionale. în plus, trestia de zahăr nu are acelaşi randament şi, mai nou, este acreditată din ce în ce mai mult pentru producţia de etanol. Astfel, s-a schimbat abordarea strategică şi se incurajează cultivarea de sfeclă de zahăr, avand toate atuurile atat pentru fermieri, cat şi pentru procesator: pentru anul 2011, preţul tonei de sfeclă a pornit de la 26 de euro; Agrana a fost prima companie care a demarat negocierile cu fermierii, iar preţul oferit este de 35 euro/tonă. Tendinţa este de creştere atat a preţului per tonă, cat şi a suprafeţei cultivate. Preţul dat ca referinţă de Agrana este acum aplicat şi de celelalte companii şi este cuprins intr-un contract ferm, semnat la infiinţarea culturii. Avand în vedere media de cultură, suprafaţa necesară semănată cu sfeclă ar fi de 22-23.000 de hectare, astfel incat să producem complet cantitatea de zahăr pe care avem voie să o procesăm, conform sistemului de cote. Per total, în Romania există 18.000 de hectare recoltabile. Subvenţiile pentru acest sector se situează la o valoare de 647 euro/hectar. Este subvenţia cea mai mare dintre toate culturile europene. Această valoare a subvenţiei este acoperitoare doar pentru infiinţarea culturii, fermierii avand la dispoziţie şi subvenţiile pe care Ministerul Agriculturii le acordă pentru motorină.

Concluzia: sfecla de zahăr este cea mai subvenţionată cultură din ţară. Dacă facem un calcul, impreună cu subvenţia şi cu ceea ce primeşte de la procesator, un fermier poate primi în total 51 de euro per tonă, în momentul în care luăm ca medie o producţie de 40 tone/ha. Această cultură devine rentabilă la o producţie brută de peste 40 de tone la hectar. La aceste cifre, ar trebui să vorbim de un profit intre 600 şi 800 de euro per hectar. Sfecla tinde să devină una dintre cele mai profitabile culturi, aşa cum a fost mulţi ani în trecut. Există o reticenţă a fermierilor de a cultiva sfeclă şi aceasta este dată de o tehnologie complicată şi destul de costisitoare, dacă o comparăm cu rapiţa. Este o cultură care trebuie ţinută în mană şi supervizată consecvent, de 2-3 ori pe săptămană. Noi avem de lucrat la randamentul culturii, atat din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ. Dacă la noi vorbim de producţie cu o medie de 40 de tone la hectar, în ţări vestice vorbim de producţii spre 60 de tone. Dar acum nu mai este luată în calcul producţia brută, ci cantitatea de zahăr obţinută la hectar. La acest capitol suntem deficitari, pentru că vorbim de 5-6 tone la hectar, în timp ce ţările competitive au un randament de 10-12 tone de zahăr la hectar.