Sistemul de lucrari minime aplicate solului

_O tendinţă actuală foarte pronunţată în tehnica agricolă este reducerea la minimum a lucrărilor de pregătire a solului pentru semănat şi a lucrărilor de îngrijire pentru toate plantele cultivate, îndeosebi pentru plantele agricole care se prăşesc mecanic.

---

Se urmăresc două mari obiective: primul, să se facă economie de muncă, pentru ca produsele să aibă un preţ de cost scăzut, şi al doilea, să se lucreze solul cât mai puţin, deoarece cu fiecare lucrare agricolă însuşirile fizice ale acestuia se înrăutăţesc. În cultura obişnuită a porumbului, de la o treime până la jumătate din cheltuielile directe revin pregătirii solului pentru semănat şi întreţinerii culturii.

Lucrările de pregătire a solului pentru semănat, aplicarea îngrăşămintelor, a erbicidelor şi semănatul se pot face în două sau numai într-o singură operaţie. Pentru uşurinţă, ne vom referi mai jos la aplicarea lucrărilor minime la porumb. Când se fac două operaţii, atunci răspândirea îngrăşămintelor pe toată suprafaţa, aratul, grăpatul, răspândirea erbicidelor pe toată suprafaţa se fac într-o singură operaţie, deci într-o singură trecere a tractorului. Această lucrare agricolă se poate executa toamna, primăvara devreme sau primăvara înainte de semănat. A doua operaţie, deci a doua cursă a tractorului, constă în pregătirea patului germinativ, semănatul, cu aplicarea concomitentă la cuib a îngrăşămintelor chimice.

Când toate lucrările de pregătire a solului pentru semănat şi îngrijire se fac într-o singură operaţie, atunci răspândirea îngrăşămintelor pe toată suprafaţa, aratul, grăpatul, semănatul cu aplicarea îngrăşămintelor la cuib, răspândirea erbicidelor se fac într-o singură trecere a tractorului. Pentru porumb sau soia este folosit în acest din urmă caz un agregat alcătuit dintr-un plug cu 5-7 brazde, după plug urmează grapa stelată, înaintea tractorului este o maşină cu lăţime mică de lucru, care răspândeşte la suprafaţă îngrăşămintele. Ele sunt încorporate prin aratul care urmează. Alături de plug se găseşte şi o semănătoare cu dispozitiv de aplicat îngrăşăminte la cuib şi care parcurge suprafaţa arată. În urma tubului semănătorii este un tăvălug care presează solul şi face un contact
„intim” între sămânţă şi sol. Este posibil să se poată ataşa şi dispozitivul de răspândit erbicidele pe toată suprafaţa.

Prin aplicarea sistemului de lucări minime, cultura porumbului, a soiei sau a altei plante ce se prăşeşte este foarte mult simplificată. Nu va mai fi nevoie când se aplică erbicide decât de o singură lucrare de întreţinere, când aceste plante se cultivă pe soluri cu textură lutoasă şi argiloasă. Dacă nu se pot aplica erbicide, sunt totuşi necesare cel putin 2-3 praşile manuale pentru porumb, soia sau alte plante semănate în rânduri depărtate. Se înţelege că agregatul care execută toate lucrările de pregătire a solului şi de semănat într-o singură operaţie este foarte complicat şi are şi anumite neajunsuri care trebuiesc semnalate. O maşină complicată se defectează destul de uşor; coeficientul de siguranţă în exploatare are anumite limite; varianta cu toate operaţiunile agricole într-o singură cursă a tractorului se poate aplica numai în zonele umede, unde nu se pune problema acumulării rezervelor de apă, iar în zonele secetoase se aplică numai în condiţii de irigare.

Cercetarea mecanică agricolă a produs tractoare de mare capacitate şi de mare flexibilitate a executării lucrărilor componente, s-a mărit viteza de semănat şi în acelaşi timp suprafaţa semănată în timpul unei zile. Totuşi, aceste maşini agricole trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, cum ar fi: să aplice îngrăşăminte pe rândul semănăturii, pentru a grăbi creşterea tinerelor plante; să aplice dispozitivul de presat solul peste sămânţă, deoarece după arat stratul de sol de la suprafaţă este foarte afânat şi se usucă repede, iar prin presare se asigură o răsărire grabnică şi uniformă. Între rânduri, solul rămâne afânat şi rădăcinile pot creşte în mod ideal, deoarece numai 5% din durata de creştere a unei plante aparţin încolţirii şi răsăririi şi 95% fazei de creştere. De asemenea, între rânduri solul rămâne afânat, cu agregate mari, uneori chiar cu bulgări, ceea ce face ca seminţele de buruieni să nu poată încolţi. În schimb, apa din precipitaţii se infiltrează repede în adâncime şi rămâne la dispoziţia plantelor în perioadele de secetă din primăvară şi vară. Apa infiltrată în cantităţi mari reduce eroziunea, dacă semănatul se face de-a lungul curbelor de nivel şi s-a constatat că după ploi torenţiale, cu o cantitate de precipitaţii de circa 50-75 mm, apa este reţinută în totalitate, iar dacă se seamănă porumb, floarea-soarelui, cartofi etc., în şanţuri continue (rigole) de-a lungul curbelor de nivel, se reţine apa integral şi din ploi mai mari de 75 mm.

În aplicarea sistemului de lucrări minime apare imperios necesar să se lucreze solul la un conţinut optim de umiditate. Nu se poate lucra şi executa semănatul în condiţii bune dacă solul are prea multă umiditate sau are foarte puţină umiditate. De asemenea, nu se poate concepe un sistem de lucări minime fără aplicarea erbicidelor, pentru a se reduce la minimum numărul de praşile sau să se înlăture plivitul pentru plantele semănate în rânduri apropiate.


În continuare, prezentăm câteva variante legate de aplicarea sistemului de lucrări minime
Prima variantă constă în efectuarea aratului, aplicarea îngrăşămintelor, semănatul şi aplicarea erbicidelor într-o singură operaţie agricolă, deci într-o singură trecere a tractorului. Pentru cerealele păioase, această variantă este optimă, deşi, dacă în urma executării arăturii ies bulgări mari, semănatul se face dezastruos. Această metodă nu este potrivită pentru soluri argiloase, care în cele mai dese cazuri, la arat şi semănat, sunt fie prea uscate, fie prea umede. A doua variantă constă în două operaţii, respectiv două treceri cu tractorul pe aceeaşi suprafaţă.

La prima operaţie se aplică îngrăşămintele şi se ară, această lucrare putând fi executată toamna sau primăvara devreme. La a doua operaţie se ataşează un cultivator (sau o freză) sau o grapă cu discuri, urmată de semănătoare cu dispozitiv de aplicat erbicidele. Această metodă se aplică în zonele agricole unde este necesar aratul din toamnă şi este potrivită pentru condiţiile pedoclimatice din România. A treia variantă se deosebeşte de precedentele două metode prin semănatul porumbului în rigole făcute cu dispozitivul de rariţă. Se poate pregăti terenul şi se poate face semănatul într-o singură operaţie. Rigorile şi semănatul se fac în acest caz în miriştea de grâu sau în porumbişte. Se poate aplica această variantă şi în două operaţii, aratul şi aplicarea îngrăşămintelor într-o operaţie, iar răriţatul, semănatul, aplicarea îngrăşămintelor la cuib, aplicarea erbicidelor, în a doua operaţie.

Aplicarea îngrăşămintelor la cuib este necesară deoarece pe fundul şanţului executat prin trecerea cu dispozitivul rariţă temperatura este mai scăzută şi umiditatea mai ridicată. Îngrăşămintele ajută plantele să germineze, să răsară şi să crească mai bine, cu deosebire în primele faze de vegetaţie. A patra variantă se aplică pe terenurile în pantă, unde se lasă la suprafaţă, după recoltare, cantităţi mari de paie sau coceni. Înaintea tuburilor semănătorii sunt ataşate discuri care înlătură de pe rând şi adună aceste resturi vegetale între viitoarele rânduri de porumb. Se fac toate lucrările într-o singură operaţie agricolă. În ţările care au aplicat aceste metode ale sistemului de minimum de lucrări, recoltele de porumb nu au înregistrat scăderi faţă de recoltele obţinute aplicând metodele tradiţionale de cultivare a porumbului. În schimb, au scăzut mult cheltuielile de producţie, care au reprezentat circa 53-60%, în comparaţie cu metodele obişnuite.

Foarte convingătoare sunt rezultatele obţinute prin aplicarea sistemului de lucrări minime la micşorarea eroziunii în monocultura de porumb. Pe o pantă cu sol nisipo-lutos s-a arat cu plugul obişnuit şi imediat a fost semănat porumbul, fără nici o lucrare de pregătire a patului germinativ. Rândul semănăturii a fost tasat de roata semănătorii. Această variantă este numită lucrări minime. În a doua variantă, considerată martor, cu lucrări obişnuite, s-a arat cu plugul primăvara devreme şi apoi s-a lucrat de două ori cu grapa cu discuri şi de două ori cu grapa cu colţi. Această variantă este denumită lucrări obişnuite. În decurs de 4 ani, în intervalul 1 mai-31 august, s-au înregistrat precipitaţii, între care 7 ploi torenţiale, din care cea mai mare a fost de 37,6 mm, cu intensitatea de 29,7 mm/h. Scurgerea apei, pierderile de sol în cultura de porumb au fost următoarele: în aceleaşi condiţii pedoclimatice, în care semănătul s-a făcut în rânduri orientate de-a lungul curbelor de nivel, s-a scurs de 2,4 ori mai puţină apă şi s-a erodat de 5,7 ori mai puţin sol acolo unde s-au aplicat lucrările minime, în comparaţie cu lucrările obişnuite. În prezent, s-a ajuns să se semene porumb pe suprafeţe destinate ca fiind păşuni şi fâneţe, fără nici o lucrare de pregătire a solului, ci numai prin distrugerea vegetaţiei şi a buruienilor, prin aplicarea de erbicide specifice florei existente în zonă.

Experienţele efectuate în România, în cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea, pe un sol de tip cernoziom mediu levigat cu textură luto-argiloasă, pentru cultura porumbului, au scos în evidenţă următoarele: varianta în care terenul a fost discuit toamna şi primăvara a permis ca plantele de porumb să parcurgă fazele de vegetaţie (răsărire, inspicare, mătăsire) într-un ritm mai alert decât plantele din celelalte variante. Conţinutul de apă până la 1,50 metri este mai mare în variantele unde s-a făcut aratul toamna la 20 cm adâncime. Numărul de bacterii sporogene, capacitatea de nitrificare a solului au fost mai mari în varianta unde s-a făcut aratul de toamnă la adâncimea de 20 cm.

De aici rezultă principala concluzie, şi anume: în condiţiile cernoziomului mediu levigat din Câmpia de Sud, şi chiar în monocultura de porumb, în aplicarea cu succes a lucrărilor minime, tehnologia de cultivare nu se poate dispensa de o lucrare a solului toamna, fie că este o arătură la adâncimea de 20 cm, fie că este o discuire.

Victor VĂTĂMANU_