Societatea germană şi agricultura

Implicarea societăţii germane privind agricultura şi impactul său asupra biodiversităţii şi mediului înconjurător mi-a fost dezvăluită cu ocazia participării la protestul din centrul oraşului Berlin, care se desfăşoară anual, începând din anul 2011, în acelaşi timp cu expoziţia internaţională „Săptămâna verde“.

Manifestaţia din 19 ianuarie a.c. a strâns laolaltă fermieri şi consumatori, cu păreri diferite privind viitorul agriculturii. Acest gen de demonstraţie atrage până la 30.000 de oameni şi cuprinde o „paradă“ impresionantă de tractoare, pe care sunt afişate pancarte cu diferite sloganuri. În mijlocul manifestanţilor s-a simţit decalajul dintre aşteptările fermierilor şi cele ale societăţii civile în general.

Producătorii agricoli militează pentru acordarea în continuare a subvenţiilor, pe fondul provocărilor cărora trebuie să le facă faţă, precum veniturile fluctuante, schimbările climatice, respectarea unor standarde înalte de producţie etc. De multe ori am auzit afirmaţia că fermierii oferă produse superioare pentru a întruni aşteptările consumatorilor sub aspectul calităţii, însă aceştia nu sunt întotdeauna dispuşi să plătească. În schimb, societatea civilă critică sistemul de subvenţionare, agricultura intensivă, utilizarea pesticidelor ş.a.m.d. La protest am văzut destule pancarte care criticau achiziţia companiei Monsanto de către Bayer sau utilizare glifosatului în agricultură. Totodată, societatea respinge şi noile tehnologii din domeniul geneticii, cum este Crisper-Cas, punând sub semnul îndoielii beneficiile asigurate de acestea. Poluarea cu nitraţi cauzată de excesul administrării dejecţiilor provenite din zootehnie reprezintă o reală problemă pentru Germania deoarece 28% din apele subterane au un nivel crescut de nitraţi, peste cel agreat de UE, de 50 mg/l.   Drept urmare, în 2016 Comisia Europeană a dat în judecată Germania pentru că nu a luat măsuri mai drastice pentru a combate poluarea cu nitraţi. Agricultura industrializată nu este văzută cu ochi buni de către majoritatea cetăţenilor germani, care au în minte o imagine idilică asupra mediului agricol, care nu este însă reală.

Aşa cum a declarat şi ministrul Agriculturii din Germania, Julia Klöckner, sectorul agricol este unul divers, care, la fel ca societatea, s-a dezvoltat şi a devenit mai modern. Oficialul face apel la colaborare cu societatea civilă pentru a promova o agricultură performantă şi durabilă. „Din ce în ce mai mulţi consumatori vor să ştie de unde provin alimentele şi cum sunt produse. Aceasta este un lucru bun pentru că arată că suntem din ce în ce mai conştienţi de rolul pe care îl joacă hrana în sănătatea şi viaţa noastră şi că privim îndeaproape sustenabilitatea agriculturii şi bunăstarea animalelor. Doar câţiva oameni mai au încă o legătură directă cu agricultura şi producătorii. Mulţi însă şi-au dezvoltat imaginea privind profesia de agricultor de la emisiunile televizate, din vacanţele la ferme sau din cărţile pentru copii, care prezintă o imagine romantică, cu vaci care pasc pe păşuni şi dovleci proveniţi din grădina fermierului. Este însă această idee realistă? Cu siguranţă, acest tip de agricultură există, dar nu este singurul. Sectorul nostru agricol este divers, s-a dezvoltat şi a devenit mai modern. Agricultura a suferit de mult timp o transformare digitală. Avem roboţi pentru muls, pentru hrănirea animalelor, drone, tractoare controlate prin GPS şi maşini cu senzori care pot detecta dacă o plantă are nevoie de îngrăşăminte. Inovarea digitală uşurează munca, reduce cantitatea de pesticide, securizează randamentele şi sporeşte bunăstarea animalelor. Trebuie să colaborăm dacă dorim să promovăm un sector agricol sustenabil şi competitiv, care să fie acceptat de societate şi viabil din punct de vedere economic“, a afirmat Klockner.

Un sector agricol puternic

Din totalul suprafeţei Germaniei, pădurile ocupă 11 milioane ha (31%), păşunile - 4,7 milioane ha (13%), iar terenul arabil şi culturile permanente (livezi, vii) - 12 milioane ha (34%). Fermele sunt specializate în cultura mare (30%), pomicultură şi viticultură (7%), creşterea vacilor, oilor şi caprelor (4,1%), creşterea suinelor (5%). Fermele mixte reprezintă 13% din total. În anul 2016, în Germania erau înregistrate 275.400 de ferme, cu o suprafaţă medie de 60,5 ha. Agricultura s-a schimbat foarte mult în ultimele decenii. Numărul fermelor şi lucrătorilor agricoli este în scădere. În schimb, valoarea bunurilor agricole provenite din ferme a crescut semnificativ. Fermele devin din ce în ce mai mari şi mai eficiente şi, în ciuda acestei dezvoltări, majoritatea fermelor germane sunt de familie. Germania este cea mai mare piaţă de produse ecologice din Europa, având însă şi un mare număr de ferme de acest tip, aproximativ 29.400 la nivelul anului 2017, adică aproximativ 10,7% din numărul total de exploataţii.

Fermele ecologice totalizează o suprafaţă de circa 1,4 milioane ha. În sistem ecologic sunt crescute aproximativ 4% din efectivele de găini ouătoare şi 1% din cele de suine. Acum, produsele organice generează aproximativ 5,2% din totalul cifrei de afaceri realizate de sectorul alimentar german. În decursul timpului, productivitatea din agricultură şi zootehnie a crescut semnificativ. Spre exemplu, la cultura de grâu se obţinea o producţie medie de 2,5 t/ha în 1950, 4,8 t/ha în 1980 şi 7,6 t/ha în 2016. Producţia de lapte asigurată de o vacă într-un an era de 2.480 de litri în 1950, 4.538 de litri în 1980 şi 7.746 de litri în 2016. Progresul genetic şi eficienţa instrumentelor folosite pentru obţinerea unor culturi sănătoase au condus la creşterea producţiilor agricole. Germania are un sector agricol puternic.

În ciuda densităţii mari a populaţiei, jumătate din terenul ţării este cultivat. În apropierea zonelor intens populate există o cerere crescândă de terenuri folosite în alte scopuri decât pentru agricultură: infrastructură, zone comerciale, industriale, rezidenţiale, astfel punându-se presiune pe valoarea terenurilor agricole. Din 2013 până în 2016, suprafaţa convertită este în medie de 62 de hectare pe zi. Această suprafaţă este cu mult peste obiectivul guvernului german, acela de a nu se folosi mai mult de 30 ha pe zi în medie pentru scopuri rezidenţiale şi de trafic până în anul 2030. Nouă din zece ferme sunt gestionate de proprietarii acestora. Cea mai mare parte a terenului este însă închiriată (circa 59% în 2016). Această imagine a agricultorilor care lucrează cu familiile lor pentru a-şi gestiona fermele corespunde, aşadar, situaţiei reale în aproape 90% din ferme. Aproape jumătate din fermieri îşi câştigă veniturile în principal din agricultură.

Mai mult de 50% din proprietarii exploataţiilor individuale - 52% în 2016 - operează part-time (cu jumătate de normă), ceea ce înseamnă că operatorii agricoli câştigă cel puţin jumătate din veniturile lor din alte activităţi decât agricultura. Agricultorii cu normă întreagă încearcă adesea să genereze venituri suplimentare din alte surse decât activitatea lor principală de creştere a culturilor şi a animalelor: îşi comercializează propriile produse, cum ar fi legumele, brânzeturile şi produsele din carne în magazinele de profil, oferă vacanţe în fermele lor şi generează energie regenerabilă în propriile instalaţii de biogaz. Astăzi, mulţi agricultori contribuie la producerea de energie într-o varietate de moduri. Ei şi-au extins domeniul de activitate în ultimii ani, oferă terenuri pentru construirea de turbine eoliene sau sisteme de colectare a energiei solare şi, mai presus de toate, produc biomasă. Biomasa reprezintă în prezent cea mai importantă sursă de energie regenerabilă din Germania, reprezentând 7,1% din consumul de energie primară în 2017. Bioenergia joacă astfel un rol major în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, prin urmare, în sprijinirea atenuării schimbărilor climatice.

Pledoarie pentru sprijinirea fermierilor europeni

În mapa de presă primită la expoziţia „Săptămâna verde“ se regăseau materiale informative privind agricultura din Germania per ansamblu. În broşura publicată de Ministerul Federal al Agriculturii şi Alimentaţiei era argumentat sprijinul financiar de care se bucură fermierii europeni, acordat prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Agricultorii oferă o varietate de servicii pentru societate, care nu sunt remunerate prin câştigurile de piaţă de pe urma produselor lor. Guvernul sprijină, prin urmare, sectorul agricol din punct de vedere financiar. Ajutorul guvernamental are mai multe scopuri: pe de o parte, este destinat să recunoască diversele servicii pe care agricultura le oferă societăţii şi să se asigure că aceste servicii sunt menţinute. Agricultorii poartă o mare responsabilitate pentru a asigura aprovizionarea cu alimente de înaltă calitate. Ele modelează structura socială în sate şi creează oportunităţi de venit şi locuri de muncă în zonele rurale. Pe de altă parte, scopul ajutorului de stat este de a compensa faptul că agricultorii europeni trebuie să respecte standarde mult mai ridicate decât colegii lor din alte părţi ale lumii, în special în domeniul protecţiei mediului, animalelor şi consumatorilor. Aceste standarde mai ridicate ridică costul de producţie în multe cazuri şi pot constitui un dezavantaj competitiv pe o piaţă globalizată.

Sprijinul urmăreşte să compenseze acest dezavantaj şi să asigure o siguranţă ridicată a produselor şi o calitate ridicată. Ajutoarele de stat ajută de asemenea la stabilizarea veniturilor agricultorilor. Fondurile puse la dispoziţie prin PAC sprijină atât fermierii, cât şi zonele rurale. O finanţare anuală totală de aproximativ 6,2 miliarde de euro din resurse comunitare va fi disponibilă pentru sprijinul agricol în Germania în perioada 2014-2020. Principalul element bugetar al fondurilor de sprijin este prin plăţile directe. Toţi agricultorii primesc o sumă standard pentru fiecare hectar pe care îl exploatează - indiferent de ce sau de cât produc. În cadrul aşanumitului sistem de ecologizare, 30% din fondurile de plată directă sunt legate de respectarea de către fermieri a unor metode specifice de agricultură ecologică şi care depăşesc chiar şi standardele existente care există în prezent. Fermele mici şi mijlocii beneficiază de ajutor suplimentar pentru primele câteva hectare. Ajutorul suplimentar este, de asemenea, disponibil pentru tinerii agricultori. În plus, agricultorii pot primi ajutor de la guvernul federal în cazul în care participă la scheme de sprijin în cadrul aşa-numitului pilon al II-lea al PAC.

Acest ajutor include, de exemplu, subvenţii pentru investiţii, sprijin pentru fermierii din sistem eco şi plăţi rezultate din măsurile de agromediu şi climă. Există, de asemenea, compensaţii pentru fermierii care exploatează terenuri în zone dezavantajate în mod natural. În Germania, plăţile directe se ridică la suma de 289 euro/ha, la care se adaugă alte plăţi, cum sunt cele acordate prin măsurile de agromediu şi climă, şi care pot totaliza 119 euro/ha.

Politica Agricolă Comună (PAC) are rolul de a sprijinii fermierii europeni. În UE sunt 12 milioane de fermieri şi aceştia sunt responsabili de aproape jumătate (48%) din suprafaţa Europei. În UE trăiesc 500 de milioane de consumatori, iar 55% trăiesc în zone rurale. PAC este cea mai longevivă politică eruropeană şi beneficiează de 38% din bugetul Uniunii Europene, fapt ce îl costă pe fiecare cetăţean european aproximativ 30 de cenţi pe zi. Scopul Politicii Agricole Comune este de a asigura hrană accesibilă, sigură şi de calitate, conservând resursele naturale şi respectând mediul înconjurător.
 
Ana IONIŢĂ